Editura Evenimentul si Capital

CONDAMNAREA LUI DRAGNEA a generat dispute aprinse la CCR. Livia Stanciu A IGNORAT LEGEA

Livia Stanciu
Autor: | | 2 Comentarii | 4002 Vizualizari

Judecătorul Livia Stanciu consideră că, în cazul sesizării Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernul, motivarea deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR) ar fi trebuit să cuprindă doar considerentele de inadmisibilitate. În cotraducție totală cu Costituția fosta președintă a ICCJ susține că ” reabilitarea unei persoane nu şterge condamnarea”.Pe de altă parte Lavinia Stanciu contrazice definițiile Codului Penal. Concret, pe scurt,” reabilitarea înlătura decăderile, interdicţiile şi incapacităţile din hotărârea de condamnare”.

"Prezenta opinie concurentă este în sensul că decizia de inadmisibilitate pronunţată de Curte trebuia să cuprindă doar considerentele care explică soluţia de inadmisibilitate, pe care nu le reluăm, întrucât motivarea sub acest aspect este, în opinia noastră, corespunzătoare. Considerentele suplimentare pe care le-am evidenţiat determină o interferenţă nepermisă (chiar de către Curte prin soluţia pronunţată), în competenţele altor autorităţi publice, întrucât stabilesc o conduită a autorităţilor care s-ar fi susţinut printr-un alt dispozitiv decât cel pronunţat", se arată în opinia concurentă cuprinsă în motivarea deciziei prin care CCR a respins ca inadmisibilă, pe 4 mai, sesizarea Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului.

În opinia Liviei Stanciu, CCR trebuia să se limiteze la rolul său de garant al respectării Constituţiei, fără să interfereze în activitatea altor instituţii ale statului.

"În concluzie, soluţia legislativă criticată reprezintă opţiunea legiuitorului, determinată de factori precum cei mai sus enunţaţi, iar eventualele critici care tind la modificarea acesteia, invocând o pretinsă lipsă de coerenţă legislativă, excedează competenţei Curţii Constituţionale. Instanţele constituţionale, indiferent de rolul pe care îl au sau şi-l asumă la un moment dat, mai mult sau mai puţin activ, nu pot deveni evaluatori ai normelor din toate ramurile de drept, pentru a identifica cea mai potrivită soluţie la un moment dat pentru o instituţie juridică sau alta. Curţile Constituţionale nu fac politica legislativă, nu creează legi, ele doar asigură supremaţia Constituţiei în limitele competenţei date de legiuitorul constituant", se precizează în opinia concurentă.

Livia Stanciu mai arată că reabilitarea unei persoane nu şterge condamnarea, care rămâne o realitate judiciară ce nu poate fi desfiinţată decât în cazul admiterii unei căi de atac extraordinare, prin care s-ar recunoaşte nevinovăţia celui condamnat.

Conform codului Penal  REABILITAREA este:

Reabilitarea este o instituţie de drept penal care are rolul de a înlătura , în anumite condiţii expres prevăzute de codul penal, consecinţele condamnării unei persoane care a săvârşit o infracţiune penală. Reabilitarea poate fi de drept sau judecătorească, această din urmă operând la cererea persoanei condamnate sau a moştenitorilor săi.

Mai pe scurt, reabilitarea înlătura decăderile, interdicţiile şi incapacităţile din hotărârea de condamnare.

Avem două tipuri de reabilitare: REABILITARE JUDECĂTOREASCĂ şi REABILITARE DE DREPT.

Mai întâi vorbim despre REABILITAREA JUDECĂTOREASCĂ. Aşa cum înţelegem şi din denumirea pe care o poartă, această se constată de către instanţa de judecată.

Întâi, trebuie să ştim care sunt condiţiile în care operează cererea de reabilitare judecătorească şi instanţa la care se depune această cerere.

Să începem cu condiţiile reabilitării judecătoreşti:

Conform articolului 137 Cod Penal litera a) se cere că cel condamnat să nu fi suferit o nouă condamnare în termenul prevăzut la articolul 135, respectiv:

a) în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de un an până la 5 ani, după trecerea unui termen de 4 ani, la care se adaugă jumătate din durata pedepsei pronunţate;

b) în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani până la 10 ani, după trecerea unui termen de 5 ani, la care se adaugă jumătate din durata pedepsei pronunţate;

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Justiţie

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate