În schimbul unui nou ajutor de peste 80 de miliarde de euro și al unei reeșalonări a datoriei, Grecia intră sub tutela Troicii și are de implementat un set de măsuri atât de dure încât au fost botezate de către Der Spiegel „Lista Ororilor”.

La o săptămână de la victoria sa la referendum, Alexis Tsipras iese dintr-un summit maraton de 17 ore acceptând un set de măsuri mult mai dure decât cele respinse de alegătorii greci duminica trecută, scrie Le Figaro.

Mai rău, liderul Stângii radicale, care a fost ales în ianuarie promițând măsuri anti-austeritate, se întoarce acasă purtând un jug și mai împovărător. Grecii, care îi detestau pe „oamenii în negru”, așa cum îi numiseră pe cei angajații FMI detașați în ministerele lor, se vor reîntâlni cu aceștia.

Acesta este prețul pe care Grecia trebuie să-l plătească pentru a scăpa de ieșirea din Zona Euro, care a fost mai aproape ca niciodată. Un preț cu atât mai scump cu cât cele șase luni de negocieri sterile au adus Grecia în incapacitate de plată față de FMI, au golit băncile de lichidități și au paralizat economia.

În schimb, Atena primește un program de ajutor financiar de 82 - 86 de miliarde de euro pe trei ani. Suma s-a umflat pe parcursul ultimelor săptămâni, într-atât de mult s-a degradat situația sistemului bancar.

În sumă intră și 25 de miliarde de euro necesari recapitalizării băncilor, așa cum a precizat Angela Merkel la conferința de presă finală, după o noapte albă de discuții dure.

Ajutorul va fi vărsat prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate, girat de cele 19 state din Zona Euro, dar și de FMI, pe care Grecia voia să-l scoată din ecuație și nu a reușit.

Guvernul de la Atena „a dus până la capăt o luptă dreaptă” care s-a soldat cu „un acord dificil”, dar care garantează „stabilitatea financiară” și relansează Grecia, a declarat luni premierul Tsipras.

Într-un discurs care s-a dorit entuziast pentru a ascunde înfrângerea, Tsipras a adăugat:

„Majoritatea poporului grec va susține acest efort (...), vom continua să ne batem” pentru „reformele radicale de care Grecia are nevoie.”

Și președintele Franței, François Hollande, în calitate de aliat declarat al lui Tsipras, a încercat să scoată în evidență părțile luminoase ale acordului, mai ales „o reprofilare a datoriei” Atenei, „printr-o prelungire a scadențelor și o negociere a dobânzilor”.

Într-adevăr, cea mai mare victorie cu care Tsipras se poate lăuda este angajementul unei restructurări a datoriei de 320 de miliarde de euro. Însă liderul Syriza este departe de pretenția de a fi ștearsă o parte din datoria Greciei. Angela Merkel, pe post de cerber al respectării regulilor, a reamintit că restructurarea datoriei era prevăzută în concluziile Eurogrupului din noiembrie 2012. Aceasta putea fi luată în calcul cu condiția ca țara debitoare să revină la un excedent durabil și să respecte cu strictețe reformele cerute de creditori.

Merkel a afirmat:

„Va fi o perioadă de grație prelungită și o prelungire a maturităților datoriei, însă o reducere nominală (o ștergere - n.r.) nu intră în vederile noastre.”

Însă înainte de o discuție despre restructurarea datoriei, Grecia va trebui să implementeze de urgență o serie de reforme dure. Atât de severe, încât Der Spiegel le-a numit „Lista Ororilor”. Într-un calendar deosebit de strâns, guvernul lui Tsipras va trebui să adopte înainte de ziua de joi o creștere a TVA-ului, o reformă a pensiilor (inclusiv o majorare a vârstei de pensionare), o reformă a institutului național de statistică.

Merkel a insistat pe respectarea angajamentelor:

„Cele trei instituții (Comisia Europeană, Banca Centrală a Europei și Fondul Monetar Internațional - supranumite Troica) vor confirma dacă ceea ce a fost convenit a fost pus în practică în mod corespunzător.”

În fine, cancelara a vorbit despre crearea unui fond de privatizare de 50 de miliarde de euro. Acesta va gira activele publice și privatizarea lor, urmând ca banii să servească la plata datoriei.

Tsipras s-a bătut pentru ca cifra de 50 de miliarde de euro să nu apară în textul final. Zadarnic. O parte din acest fond - 12 miliarde - va fi consacrată investițiilor directe pentru sprijinirea creșterii economice. Însă premierul grec a obținut ca acest fond să nu fie deschis la Luxemburg (așa cum dorea Germania), ci în Grecia, pentru a o scuti de o umilință suplimentară.

Potrivit Le Monde, asupra lui Tsipras s-ar fi făcut presiuni și pentru schimbarea configurației politice a majorității givernamentale. Astfel, el ar trebui să se debaraseze de formațiunile de extremă stânga și să-i coopteze pe parlamentatii To Potami, formațiune de centru.