Editura Evenimentul si Capital

România la PERIFERIA ECONOMICĂ a Europei. Cauza: LIPSA de AUTOSTRĂZI

Autor: | | 9 Comentarii | 3311 Vizualizari

Construim drumuri haotic, fără să ne gândim la nevoile economice. Declaraţia aparţine oficialilor din Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care spun că, în România, interesul politic a fost prioritar când a venit vorba de dezvoltarea infrastructurii rutiere

România poate avea în următorii 20 de ani o creştere economică de patru ori mai mare, dacă se concentrează pe trei priorităţi, respectiv infrastructură modernă, demografie şi capital uman, eficienţă publică şi privată, susţin reprezentanţii Consiliului Investitorilor Străini (FIC).

„O reţea dezvoltată de autostrăzi, ajută nu doar la creşterea economică a unui oraş, ci a unei întregi zone. Un drum viabil crează industrie şi turism care să genereze taxe, impozite, să creeze locuri de muncă. Binenţeles, dacă se lucrează cu cap şi reuşeşti să nu ai o autostradă cu goluri”, a explicat Mihail Başulescu, director în cadrul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), pentru EVZ. Acesta a dat exemplul Autostrăzii Transilvania. Mihai Bașulescu, cel care a semnat, de altfel, contractul cu americanii de la Bechtel, a declarat că, după ce s-a parafat documentul, în perioada 2003- 2004, au fost deschise afaceri de 4 miliarde de dolari. Când s-au blocat lucrările, majoritatea investiţilor s-au închis.

Trebuia să avem 1.736 de kilometri de autostradă

Prin Legea 451/2003 pentru aprobarea Programului prioritar de construcţie a autostrăzilor şi drumurilor naţionale, România s-a angajat să realizeze până în 2015 un număr de 1736 km de autostradă. Însă țara noastră are în prezent doar 747 kilometri.

Asta, cu toate că fondurile alocate lucrărilor de construcţie de drumuri naționale şi autostrăzi sunt semnificative - 11 miliarde de euro în ultimii 13 ani. Banii au fost alocaţi pentru construirea a aproximativ 633 de kilometri de autostradă şi pentru modernizarea drumurilor naţionale. Diferența de 114 kilometri exista de pe timpul comunismului.

Suntem pe ultimul loc în Europa

România se situează pe ultimul loc în Europa, în ceea ce priveşte numărul de kilometri de autostradă raportat la populație sau la suprafață.

Conform analizei făcute de experţii care au elaborate Master Planul General de Transport, problemele sectorului rutier sunt complexe: întreţinerea inadecvată, deficitul de infrastructură, siguranţa traficului și guvernanța.

Jumătate din drumuri sunt proaste

Concret, numai 50% din reţeaua naţională este considerată a fi de calitate bună, 30% de calitate medie, 20% de calitate slabă, iar peste 60% din reţeaua de drumuri naţionale are perioada de viaţă expirată, din cauza lipsei fondurilor adecvate pentru întreținere și nerespectării regulilor privind greutatea pe osie.

Multe voci spun că în România nu s–a vrut să se construiască autostrăzi. Fostul deputat Sebastian Ghiță a afirmat că europenii nu au dorit construcția autostrăzii Comarnic-Brașov. Totodată, fostul deputat a menționat că Florian Coldea l-a amenințat pe Victor Ponta că îl va aresta împreună cu mai mulți angajati CNADNR, dacă fostul premier va continua construcția autostrăzii Comarnic - Brașov, pe motiv că „europenii vor să construiască autostrada Pitești-Sibiu pentru că pe acolo e definit culoarul european” iar de restul banilor „trebuie cumpărat armament”.

Stadiul de construire al autostrăzilor

  • Autostrada A1 Bucureşti – Nădlac

Cu o lungime de 576 km, drumul expres este gata în proporţie de 66%, iar 11% se află în execuţie. În ceea ce priveşte 23% din traseul autostrăzii, acesta este doar la stadiul de proiect. Autostrada A1 începe în București și asigură ieșirea spre granița cu Ungaria la Nădlac, trecând prin Pitești, Sibiu, Deva, Timișoara și Arad.

  • Autostrada A2 Bucureşti-Constanţa

Cu o lungime de 203 kilometri, aceasta este gata. Numită şi Autostrada Soarelui, face legătura dintre Bucureşti si Constanta prin Cernavodă. A2 a dezvoltat litoralul.

  • Autostrada A3 Bucureşti – Borş

Drumul care va avea 603 kilometri când va fi gata, este deschis şoferilor doar în proporţie de 18%, şi doar 13% se construieşte în prezent. Restul de 69% este creionată doar pe hârtie.

Autostrada A3 face legătura dintre Bucureşti şi ieşirea spre Ungaria prin Borş. Un număr de două secţiuni sunt operaţionale: Bucureşti - Ploieşti (cu excepţia a 6,5 km aflaţi încă în lucru) şi Câmpia Turzii - Gilău.

  • Autostrada A6 Lugoj - Calafat (Autostrada Sud)

Proiectată pe o lungime de 260 de kilometri, se poate circula pe o porţiune de 4% din autostradă. În prezent, şantierul este blocat, iar 96% din drum nu este construit. Autostrada Sud (A6) este o autostradă propusă încă din 2004 pe traseul Bucureşti - Alexandria - Craiova - Calafat, cu extindere spre Drobeta Turnu Severin - Lugoj (pentru joncţiunea cu Autostrada A1 pe traseul Lugoj - Timişoara - Arad - Nădlac). Traseul actual avut în vedere este Lugoj - Calafat. Primii 11 km ce fac legătura dintre A1 (Balint) şi centura Lugoj au fost deschişi în Decembrie 2013.

  • Autostrada 10 Sebeș-Turda

Drumul care ar urma să însumeze 70 de kilometri se află în construcţie. Nu se circulă pe niciun metru din acest tronson. Denumit A10, autostrada va face legatura dintre Autostrada A1 şi Autostrada A3, pe traseul Sebeş - Turda. În luna iulie 2013 a fost anunţată organizarea unei licitaţii pentru porţiunea Sebeş-Turda, iar rezultatele acesteia au fost anunțate în decembrie 2013. Lucrările ar urma să fie finalizate din fonduri europene (85%) şi de la bugetul de stat (diferenţa).

  • Autostrada A11 Arad - Oradea

Cu o lungime de 116 kilometri, doar 3% din drum este în exploatare. Restul este la stadiul de proiect.

Autostrada A11 este o autostradă propusă pe traseul Arad - Oradea. Singura porţiune deschisă circulaţiei este reprezentată de 3,5 km deschişi circulației dinspre Arad spre DN7.

Cum ne afectează lipsa infrastructurii

Deficitul de infrastructură se reflectă într-o mobilitate redusă, conectivitate insuficientă la nivelul anumitor regiuni, trafic de tranzit ridicat la nivelul a numeroase localități, timpi mari de așteptare la trecerea frontierei, sunt doar câteva dintre concluziile la care au ajuns inspectorii Consiliului Concurenței. O serie de tronsoane aferente rețelei TEN-T rutiere nu sunt construite la standarde corespunzătoare nivelului de trafic și conexiunii pe care trebuie să o asigure, ceea ce face ca principalele rute de transport să fie caracterizate de timpi mari de parcurs. Aceasta conduce la o slabă interconectare a principalelor centre economice şi urbane şi cu alte noduri de transport intermodal, cum ar fi porturile şi aeroporturile. Anumite zone prezintă o accesibilitate deficitară la rețelele de transport, fiind necesare investiții în continuare la nivelul drumurilor naționale și pentru construcţia variantelor de ocolire pentru devierea tranzitului prin localități. În plus, infrastructura vamală și de acces la trecerea frontierei conduce la întârzieri excesive la punctele de ieșire din țară, în perioade aglomerate timpii de staţionare pentru transportatorii de marfă fiind cuprinse între 3 şi 7 ore la ieşire (Studiu de consultanţă şi analiză financiară accesare fonduri europene de securizare transfrontalieră, ANAF).

Șoselele bune dezvoltă economia orașelor

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Economie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate

X