Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a anunţat propunerile de modificare a legilor Justiţiei, dintre care cinci sunt „de calibru” - înfiinţarea unei a treia Direcţii în Parchetul General pentru anchetarea magistraților, mutarea Inspecţiei Judiciare de la CSM la MJ, admiterea la INM numai după vârsta de 30 de ani, interzicerea reîncadrării magistraţilor pensionaţi şi „rocada” între judecători şi procurori, permisă doar la nivel de judecătorie.

Pentru că ministrul a plecat în concediu fără să publice proiectul şi expunerea de motive, EVZ a stat de vorbă cu mai mulți specialişti în drept pentru a vedea ce presupun mai exact cele mai importante propuneri.

Avocatul Eugen Ostrovschi, prodecan al Baroului Bucureşti şi lector universitar doctor la Facultatea de Drept în cadrul Universităţii Bucureşti, a explicat pentru EVZ de ce este necesar ca la nivelul Parchetului General să fie creată o direcţie - a treia după DNA şi DIICOT - care să investigheze faptele penale reclamate că ar fi fost comise de magistraţi.

„Este un pionierat, până acum nu am avut aşa ceva. S-a ajuns la situaţia în care au fost sesizări împotriva unor persoane: Horodniceanu are dosar la DNA şi este şeful DIICOT. Fratele lui Kovesi are dosar la DNA. Să ieşim din acest sistem în care noi centrăm, noi dăm cu capul şi eventual tot noi stăm în poartă”, a declarat prof. dr. Eugen Ostrovschi.

Un argument concret

Avocatul a venit şi cu un exemplu concret, în care un justiţiabil a prierdut procesul împotriva unui procuror care îl anchetase abuziv.

„Există o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Secţiei a II-a Civilă, nr. 1911 din 15.11.2016, în urma unei cereri de angajare a răspunderii unui procuror, în care ICCJ i-a respins omului cererea de despăgubiri, pentru că fusese anchetat abuziv, în care magistratul spune: dumneata trebuia să te adresezi întâi CSM, pentru că CSM e prima instanţă de judecată, trebuia să respecţi acest grad de jurisdicţie. În decizie scrie: competenţa răspunderii revine exclusiv CSM, care în astfel de situaţii îndeplineş- te rolul de instanţă de judecată. Cred că nu există avocat care să nu fi făcut sesizări la CSM, iar CSM să pună batista pe ţambal. Mai bine să existe ceva clar: uite, şi-au bătut ăştia joc de noi şi ne adresăm respectivei direcţii, care să îşi facă treaba, vorba doamnei Kovesi”, a declarat Eugen Ostrovschi.

Crearea unei direcţii în Parchetul General care să ancheteze faptele magistraţilor, fie ei judecători sau procurori, s-a numărat printre măsurile propuse de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, de modificare a legilor Justiţiei.

Propunerea lui Toader

„O direcţie care să aibă competenţa exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru faptele reclamate a fi fost comise de către magistraţi. Ce avem în vedere? Avem în vedere o asigurare a unei protecţii şi a unei autonomii, a unor garanţii, faţă de magistraţii bănuiţi că ar fi comis infracţiuni. Am văzut cu toţii faptul că uneori se reclamă în spaţiul public de către judecători că, urmare a unei soluţii sau alta, sunt anchetaţi de către autorii rechizitoriilor ale căror soluţii au fost infirmate. Personal, nu am acesta convingere pentru că nu avem soluţii definitive care sa o confirme, dar ca o garanţie pentru independenţa judecătorilor vom avea un corp specializat din 20 de procurori, care sa ancheteze presupusele infracţiuni săvârşite de către magistraţi”, a precizat Tudorel Toader la o conferinţă de presă în care a prezentat proiectul de modificare a legilor Justiţiei.

Principalele propuneri ale MJ

Ministrul Justiţiei, Tidorel Toader, a prezentat, miercuri, o serie de propuneri de modificări la legile Justiţiei, dintre care cele mai importante sunt: crearea unei direcţii la Parchetul General pentru anchetarea faptelor reclamate că ar fi comise de magistraţi, mutarea Inspecţiei Judiciare de la CSM la MJ, numirea conducerii Instanţei supreme (judecători) rămâne la preşedinte, dar conducerea parchetelor (procurori) va fi numită la propunerea Ministerului Justiţiei, iar candidaţii la un post de procuror sau judecător să aibă 30 de ani împliniţi. 

Filosofia din spatele Inspecţiei Judiciare

O altă propunere de modificare majoră se referă la mutarea Inspecţiei Judiciare (IJ) de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la Ministerul Justiţiei (MJ).

Profesorul de drept Eugen Ostrovschi a comentat, întrebat fiind cum vede această propunere, în stilul maieuticii socratice (n.r. - „moşirea” adevărului prin întrebare şi răspuns):

„Este de bun augur pentru că CSM nu a făcut nimic până acum cu Inspecţa Judiciară. Au fost sesizări împotriva procurorilor? Au fost. A solicitat CSM anchetă şi a publicat rezultatele? Nu. Este opinia publică mulţumită? Eu pun doar nişte întrebări, oricine poate să răspundă”, a declarat avocatul Eugen Ostrovschi.

Ce ar trebui să facă IJ

Un alt avocat, Alexandru Morărescu, consideră că problema cu Inspecţia Judiciară este mai degrabă una de substanţă, nu de fond.

„Cine speră că aceleaşi persoane cu aceleaşi năravuri odată ajunse sub umbrela MJ vor face treabă, se înşeală. Pe mine nu mă interesează sub egida cărei instituţii este Inspecţia Judiciară, pe mine mă interesează să îşi facă treaba: în momentul în care un cetăţean se adresează IJ că un judecător s-a exprimat neelegant sau injurios, nu îşi motivează deciziile la timp sau nu îşi motivează deciziile deloc, în momentul ăla IJ trebuie să intervină, să constate abaterea disciplinară şi să o sancţioneze. Foarte rar se întâmplă asta!”, a declarat, la rândul său, avocatul Alexandru Morărescu. 

„Vârsta de pensionare impune o prezumţie de incapacitate de muncă”

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a mai anunţat că unele dintre modificările la legile justiţiei vizează eliminarea posibilităţii ca magistraţii pensionari să poată fi reîncadraţi. „Un pensionar care se reîncadrează, mie nu îmi creează convingerea că mai are proiecte pe termen lung. Avem atâţia tineri jurişti în ţară dornici să se încadreze”, a spus ministrul.Avocatul Bogdan Vlad este de acord cu ministrul, el declarândune: “Acest lucru ar trebui să caracterizeze întreg sistemul românesc, nu doar pe cel al Justiţiei. Nu e firesc să te pensionezi şi apoi să te angajezi pe acelaşi post. Nu cred că aşa ceva se întâmplă în ţările civilizate. Vârsta de pensionare impune o prezumţie de incapacitate de muncă, nu la modul absolut, evident”. Avocatul Gheorghe Șuhan, fost procuror, unul dintre inițiatorii Parchetul Național Anticorupție, actual DNA, a susținut, în exclusivitate pentru EVZ că nu este posibil ca o persoană care a părăsit sistemul prin pensionare să se mai întoarcă pentru că nu ar fi deontologic. „Prevederile aduse în discuție de ministrul Tudorel Toader sunt corecte. Dacă ai ales să te pensionezi la 41-42 de ani cu o pensie care și se cuvine ca fost magistrat, fie că ești judecător sau procuror, însemnă că ai decis asta. E un lucru bun. Prin cartea de vizită pe care ți-ai făcut-o însemnă că poți să te duci oriunde. Nu sună bine deloc să te întorci în sistem. Nu e posibil așa ceva. Ai luat o decizie, repect-o”, a spus Gheorghe Șuhan. 

Rocada procuror-judecător doar la nivel de Judecătorie, lăudabilă

Ministrul Tudorel Toader a anunţat miercuri că în ceea ce priveşte posibilitatea schimbării statutului din judecător în procuror şi invers, aceasta ră- mâne valabilă în noile Legi Justiţiei, dar mutarea se va putea face doar pe lângă o judecătorie.

„Există o decizie a CCR privind posibilitatea ca un procuror să treacă judecător şi invers. Noi propunem respectarea deciziei, menţinem posibilitatea ca un procuror să treacă judecător şi invers, un judecător să devină procuror, dar nu oricând, ci doar la nivel de judecătorie, parchet de judecătorie, pentru că astfel apar şi condiţiile de vechime”, a declarat ministrul Tudorel Toader.

„E lăudabilă schimbarea legii din acest punct de vedere. Nu e normal, de exemplu, ca la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să ajungi judecător din procuror fără să fi judecat măcar o zi”, a comentat pentru EvZ avocatul Bogdan Vlad.

Avocatul Gheorghe Șuhan ne-a declarat: „Asta e voința legiuitorului. Eu încerc să văd latura bună, dar marea problemă este că nu poți cu o vechime de cinci ani în magistratură să treci de la Parchetul Judecătoriei la Parchetul General pentru că nu poți să devii dintr-o dată cu mai multe calități. Aici s-a greșit foarte mult, pentru că au fost detașați la Parchete grele procurori care nu aveau experiență și care pot greși grav în deciziile pe care le iau. Pe de altă parte, peste tot în Europa pe unde am fost, acest aspect era reglementat foarte bine. În Spania, în Italia, în Franța, ai nevoie de o experiență de cel puțin 6–7 ani pentru a fi promovat la un Parchet ierarhic superior. Anchetele făcute în aceste țări au dovedit asta”. 

​

Admiterea în Institutul Magistraturii la minimum 30 de ani, cu bune şi cu rele

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat miercuri că în proiectul de modificare a Legilor justiţiei se prevede ca persoanele care doresc să se înscrie la admiterea în Institutul Naţional al Magistraturii să aibă vârsta minimă de 30 de ani şi o experienţă în profesiile juridice de cel puţin cinci ani.

Nicolai: O prevedere revoluţionară

Europarlamentarul Norica Nicolai, fost procuror, a declarat că proiectul lui Tudorel Toader reprezintă „o viziune corectă” cu privire la modul de administrare a Justiţiei. „Sunt câteva prevederi care sunt revoluţionare pentru sistemul de drept româ- nesc şi mă refer la o prevedere care vizează accesul în funcţia de judecător, introducerea acelui barem de vârstă care presupune şi experienţa profesională şi de viaţă a persoanei care urmează să devină magistrat. În opinia mea, este corect. Foarte multe state din UE au inclus acest barem”, a explicat Norica Nicolai.

Nazat: Lucrurile sunt infinit mai complicate

Avocatul Marian Nazat, şi el fost procuror, a declarat, în exclusivitate pentru EVZ, că bătălia pe Justiție e un război dus de toate Guvernele de după 1989. Marian Nazat a explicat şi de ce e bine și de ce nu ca admiterea la INM să se facă peste vârsta de 30 de ani și care sunt consecințele procedurii de numire pe funcțiile de conducere la șefia Ministerului Public: „La prima vedere, pare o măsură binevenită, pare doar, căci lucrurile sunt infinit mai complicate. Sigur, ştim cu toţii că duşmanul cel mai mare al magistratului e lipsa de experienţă, propria să tinereţe. Numai că prin instituirea limitei de vârstă şi vechime se pierd din vedere alte detalii. Să le luăm pe rând. Termini facultatea pe la 23 de ani şi trebuie să mai aştepţi, iată, vreo 7 ani că să poţi susţine examenul la INM. Ce faci în această lungă şi decisivă perioada?, e musai să te întrebi. Încerci să accezi în avocatură, alt examen teribil. Dacă îl promovezi, există două variante: îţi place, câştigi bine şi îţi încropeşti un cerc de relaţii atractiv, situaţie în care nu te interesează cariera de magistrat. A două varianta: nu-ţi place, asiguri asistenţă din oficiu, onorariile sunt neîndestulătoare, acumulezi frustrări uriaşe”.

În avocatură te poţi alege cu proaste obiceiuri „Visezi să ajungi procuror sau judecător că să-ţi răzbuni anii de umilinţă. Şi mai e ceva – în avocatură te poţi alege cu proaste obiceiuri, incompatibile cu profesia de magistrat, care înseamnă un anumit tip de educaţie, de caracter, de moralitate...

Există posibilitatea să intri jurist pe ici-colo, numai că în curând vei învaţă lecţia comodităţii, şi competiţia te va speria. Vei deveni un biet lefegiu, cu program de lucru redus şi cu nesemnificative responsabilităţi.

Apoi, să nu omitem faptul că pe la 30 de ani individul e prins în vârtejul problemelor familiale, griji mari cu copiii mici. Şi cum să te mai omori cu învăţatul când prichindeii te cară cu ei ba la teatrul cu păpuşi, ba la piscină, ba la parcul de distracţii, ba la mall...?

Prin urmare, la examenul de admitere în magistratură riscăm astfel să avem fie frustraţi declaraţi, fie delăsători cu experienţă, fie inşi anume orientaţi...”, a mai susținut Marian Nazat.

Pe la 32 de ani, pasiunile se cam sting

„Mergem mai departe. După cursurile de la INM, absolventul, cu vârstă minimă de 32 de ani!, va intra în stagiatură şi-şi va face o socoteală simplă – până la o pensionarea anticipată mai am vreo 18 ani. Aşa că se va întreba firesc: când le voi face pe toate? Când să învăţ meserie, când să-mi strâng o brumă de cheag şi să asigur copiilor nu numai un prezent sigur, dar şi un viitor rezonabil, când să mai trăiesc, când? Iar de la angoasele astea existenţiale îşi va vulnerabiliza statutul, va deveni o ţintă facilă pentru cumpărătorii de influenţă, mult mai abili şi mai potenţi financiar şi relaţional. Unde mai pui că pe la 32 de ani pasiunile se cam sting, individul îşi domoleşte focul interior, îmblânzit de corvezile, multe şi nesuferite, din viaţă de zi cu zi. Or, magistratură presupune, în afară de har, pasiune, entuziasm, care sunt atributele, nu în exclusivitate, ale tinereţii!

Soluţia propusă acum poate gripa magistratura neoaşă, o poate infesta pe termen lung cu inşi mediocri, fără vocaţie. Prin urmare, e de reflectat, trebuie găsit altceva, pârghii în interiorul instituţiilor în discuţie pentru corijarea „excesului de tinereţe”, de pildă. Am mai spus-o, nu mi se pare o idee fericită că viitorii procurori şi judecători să urmeze aceleaşi cursuri, pentru că aşa se naşte obscenul şi sinucigaşul „parteneriat”, pe care capii Justiţiei dâmboviţene l-au mai actualizat o dată deunăzi”, ne-a precizat Marian Nazat.