Legile justiției, la Senat. PMP a părăsit sala, USR cere sesizarea Comisiei de la Veneția

Legile justiției, la Senat. PMP a părăsit sala, USR cere sesizarea Comisiei de la Veneția

Grupul parlamentar al PMP a părăsit marţi plenul Senatului, ca urmare a respingerii prin vot a propunerii senatorului Traian Băsescu de a fi retrase legile Justiţiei de pe ordinea de zi. USR a solicitat, în primă fază retrimiterea la Comisia de specialitate a legilor Justiției sesizarea Comisiei de la Veneția pe legile justiției și a trimiterii pachetului inițiativelor legislative pentru avizarea de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

„PMP a fost consecvent. A fost împotriva înfiinţării comisiei speciale, a fost împotriva preşedintelui comisiei speciale, domnul Iordache, şi-a retras reprezentantul din comisie, nu a participat la votul din Camera Deputaţilor şi nici la dezbatere, nu participăm la vot şi la dezbatere nici în Senat, nici măcar prin prezenţa noastră care ajută la cvorum. Noi nu am pus niciun amendament, pentru ca Comisia Iordache să nu poată spune că 'le-am aprobat amendamente'. Asta a fost o plasă pe care au servit-o partidelor de opoziţie”, a spus senatorul și liderul PMP, Traian Băsescu. 

PMP a cerut amânarea pentru sesiunea parlamentară viitoare a discuțiilor pe legile Justiției.

„Parte din modificările făcute acestor legi sunt bune. Sunt legi care funcţionează de 13 ani şi s-au putut constata zone înb care se impun anumite ajustări. Pe de altă parte, datorită vitezei cu care s-a lucrat, s-au făcut şi erori formidabile. (...) Pe fondul discuţiilor din societate cred că cel mai bine pentru Parlament ar fi să lase perioada de vacanţă ca o perioadă de dezbatere pentru forma la care s-a ajuns pe aceste legi, să se poată transmite mesajul corect, să se poată recepta de la societate îngrijorările şi să scoatem nişte legi pe care şi societatea şi politicienii să le aprobe”, a explicat Băsescu.

Ne puteți urmări și pe Google News

În acest moment senatorii adresează întrebări inițiatorilor proiectului de lege care modifică Legea 303/2004 privind statutul magistraților. Senatorul PNL, Florin Cîțu, a întrebat în plen de ce proiectul de lege nu are studiu de impact.

Senatorul PSD, Șerban Nicolae, a dat replica liberalilor, spunând că potrivit Constituției, doar legile cu impact bugetar au studiu de impact. Noi vorbim despre legea răspunderii magistraților. 

Ședința de marți a Senatului este prezidată de președintele Camerei superioare a Parlamentului, Călin Popescu Tăriceanu. 

Senatorii USR au făcut mai multe solicitări referitoare la pachetul legilor justiției. Vlad Alexandrescu a cerut retrimiterea la Comisiei pentru 60 de zile a legilor, solicitare respinsă cu 73 de voturi „împotrivă” şi 38 de voturi „pentru”. Ulterior, senatorul USR, George Dîrcă, a solicitat transmiterea legilor justiției la Comisia de la Veneția și către CSM pentru un aviz.

Senatul dezbate și adoptă cele trei legi ale Justiției, în calitate de for decizional. 

Proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor se află pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a plenului Senatului, care este for decizional pe această lege. Cu o zi în urmă, Comisia Iordache a adus mai multe modificări proiectului, faţă de forma adoptată de Camera Deputaţilor, unul dintre amendamente fiind că preşedintele poate refuza motivat, o singură dată, numirea şefilor Parchetului General, DNA şi DIICOT, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.

Comisia specială pentru legile Justiţiei a adoptat, luni seară, după aproximativ nouă ore de dezbateri, Raport de admitere, cu amendamente, la proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor.

Comisia a adus mai multe modificări proiectului, faţă de forma  adoptată de Camera Deputaţilor.

Cel mai important amendament prevede că preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului. Acum, preşedintele nu este limitat la un singur refuz.