Editura Evenimentul si Capital

Lecțiile tranziției. Specialiști români, despre experiențele lor peste hotare

Clădiri prăbușite, după cutremurele cu magnitudinea 7,8, respectiv 7,3, din Nepal
Autor: | | 0 Comentarii | 202 Vizualizari

Care sunt lecțiile pe care le-a învățat România în cei 25 de ani de tranziție, în domenii precum democratizare, justiție, economie, drepturile minorităților, protecția copilului, și cum le poate transfera mai departe statelor care au nevoie de ele. Acesta a fost subiectul unei conferințe organizată azi, la SNSPA, de Global Focus Center, cu sprijinul MAE și UNDP România.

Cristian Pârvulescu, decanul Facultății de Științe Politice a SNSPA, a vorbit despre experiențele sale de pe vremea când conducea Asociația Pro Democrația (acum este președinte de onoare) și participa activ la misiuni de monitorizare a alegerilor din România, Republica Moldova, Ucraina, Tunisia, Serbia, etc. Cea mai importantă acțiune a fost cea din Moldova, în 2005. Atunci organizațiile românești au intrat în concurență directă cu cele poloneze, ultimele fiind nu doar mai articulate și eficiente, ci și mai bine primite de comunitatea locală.

În Tunisia, în 2011, după primăvara arabă, românii au prezentat etapele tranziției și au avertizat în legătură cu pericolele pe care le presupune, a explicat Pârvulescu. El a adăugat că interesul pentru idei venite din țări mai puțin vizibile, cum este România, este mai mare - tunisienii nu vor consultanță din Franța, SUA, Dubai sau Arabia Saudită.

Subliniind importanța ca oamenii care participă la astfel de misiuni în străinătate să fie pregătiți psihologic, Pârvulescu a amintit că, în 2000, o echipă de observatori, formată dintr-un profesor de engleză din Craiova, o studentă și doi experți ai Pro Democrația a fost trimidă în Serbia, dar a clacat psihic după circa o săptămână, nefăcând față presiunii psihice pe care au exercitat-o serviciile secrete sârbe asupra lor. Șeful Statului Major General de la Belgrad anunțase că o echipă de comando din România a intrat în Serbia, pentru a-l omorî pe Slobodan Miloșevici, președintele de atunci al țării, iar cei patru români s-au speriat teribil și au fost aduși în țară.

Diplomatul Filon Morar, care a participat la misiuni de reconstrucție și asistență postconflict în Libia, Afganistan, Sudan, Irak, Guyana, Republica Moldova și este primul român deținător al unei înalte poziții de conducere într-o misiune a UE (EUMM Georgia, 2009), a povestit despre experiența sa din Georgia.

După războiul de cinci zile, din 2008, cu Rusia, UE a trimis o misiune de monitorizare a respectării acordului de pace, iar România a participat cu 20 de experți din MAE, MApN și MAI. Probleme au existat, pentru că misiunea a fost realizată ad-hoc, nu a fost pregătită din timp, dar avantajul a fost că toți specialiștii au fost bine selectați și aveau experiența anterioară cu UE sau ONU.

O altă experiență interesantă a fost relatată de Daniela Crăciun, consultant UNDP din Timișoara, care a fost inițiator al proiectului de reformă a sistemului penitenciar din Benghazi, Libia (2012-2013). Ea a explicat că românii au avut fost foarte bine primiți, pentru că mulți libieni studiaseră în România și vorbeau limba română. După mai multe cursuri organizate pentru autorități, 100 de libieni din sistemul penitenciar au participat, între 2013-2014, la cursuri organizate în România.

Dacă în 2008, România a alocat 4,6 milioane de euro pentru programele de asistență pentru dezvoltare, anul trecut suma a ajuns la 1,3 milioane, scăzând treptat, pe fondul crizei economice.

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Internaţional

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate