Editura Evenimentul si Capital

Lecție de viață cu Ștefan Eniceicu, cel mai bun tânăr fizician din lume: „Nu există visul american, ci doar visul meu de a face o lume mai bună!” | Vedeta EVZ

Ștefan Eniceicu, mândru de „aurul” câștigat la Olimpiada Internațională de Fizică 2015 FOTO: FLORIAN SAIU
Autor: | | 4 Comentarii | 5470 Vizualizari

Ștefan are 19 ani, este elev în clasa a XII-a la Liceul de Informatică din București, iar de curând a fost admis, pe baza rezultatelor obținute la Olimpiada Internațională de Fizică, la Harvard. Mai mult, americanii i-au oferit și o bursă de studiu în valoare de 240.000 de dolari

În miezul unei zile luminoase de decembrie, când românii erau sufocați, pentru a douăzeci și șasea oară consecutiv, cu festivități și comemorări trunchiate de singurul aspect esențial - adevărul -, l-am întâlnit pe Ștefan Dan Eniceicu. „Port o geacă mare, roșie, n-aveți cum să mă ratați”, îmi comunică, telefonic, adolescentul. În buza gurii de metrou de la Universitate, chiar în fața Teatrului Național, facem cunoștință. La câțiva pași, un protest spontan sau organizat - habar n-am - ne transformă scurtul dialog într-un cor de fluierături strunit de voci răgușite. Ecoul loviturii de stat din ’89 sau al Revoluției, naiba mai știe, ne țipă într-o ureche și ne iese, răsuflat, pe cealaltă, la fiecare sfârșit de an. Mă rog...



Ne retragem, strategic, spre Centrul Vechi, într-o cârciumioară afumată. „Un ceai verde!”, comandă Ștefan, măsurându- mă, pe sub sprâncenele negre, din cap până-n picioare. Soarbe încetișor, cu mâinile împreunate pe bolul alb, licoarea fierbinte și începutul poveștii lui se topește în cuvinte simple: „Tatăl meu a terminat Politehnica, este inginer, dar are o pasiune nebună pentru fizică. Așa am intrat eu, încă din copilărie, în acest univers senzațional. Îl bombardam pe tata cu întrebări, cu probleme, până m-a sedus definitiv această știință. Mama, medic, a suferit un pic. Ar fi vrut să mă îndrept către Medicină. Nici o șansă însă”.

„Curtat” de București, a părăsit Galațiul natal

Tânărul, considerat de profesorii de specialitate drept cel mai bun copil pe care l-a dat România în ultimii douăzeci de ani, se foiește, deranjat de fumul de țigară. Deschid geamul de lângă noi, iar Ștefan îmi oferă un zâmbet larg, un nerostit. „Printr-a cincea, m-am calificat atât la Naționala de Mate, cât și la Naționala de Info, iar într-a șaptea luam locul doi la Naționala de Fizică. În anul următor, reușeam să ating din nou faza națională la fizică. Ba chiar m-am clasat pe locul trei. De aici înainte, însă, drumul meu nu s-a mai intersectat cu Galațiul, orașul de baștină”. Ofertat de Liceul de Informatică din București, care i-a oferit cazare la căminul instituției, masă și bursă, Ștefan a lăsat în urmă orașul de la Dunăre, aterizând, cu arme și bagaje, pe Dâmbovița. „N-aveam ce să mai fac la Liceul Vasile Alecsandri din Galați, nu erau profesori care să mă îndrume la nivelul dorit de mine. Așa că, am acceptat transferul în Capitală. Mama a venit cu mine la București, pentru a-mi fi aproape”.

Alegerea lui Ștefan a fost corectă. În primii trei ani la Liceul de Informatică, a ocupat de tot atâtea ori primul loc la Naționalele de Fizică! Apoi, în 2014, cota gălățeanului a explodat. Aur la Olimpiada Internațională de Fizică din Kazahstan (Astana), argint și premiul special pentru cea mai creativă lucrare experimentală la Olimpiada Asiatică de Fizică. A urmat din nou aur - la Olimpiada Internațională de Fizică din 2015, organizată în India, la Mumbai, și premiul special pentru cel mai bun tânăr fizician al Europei! Visul lui Ștefan Dan Eniceicu începea să prindă contur.

Pregătire alternativă: 20 de ore pe săptămână

Dar care este rețeta de succes a acestui adolescent genial, care-și poartă medaliile la gât, înfășurate în drapelul României, la fel de firesc cum își îmbracă tricoul preferat, cu motive din „Războiul Stelelor”? „Stâlpii liceului unde învăț, doamna Ionescu și doamna Davidescu, m-au ajutat foarte mult și le sunt recunoscător. După cursurile obișnuite, facem pregătire alternativă, adică în jur de 16-20 de ore de fizică pe săptămână. Se întâmplă, în special, în perioada concursurilor importante”. Chipul meu gânditor îl obligă, probabil, să aprofundeze subiectul: „Să știți că nu sunt atât de multe ore suplimentare. Vorbeam cu elevii chinezi pe care-i întâlneam la Internaționala de Fizică și știți ce-mi spuneau? În China, orice tânăr calificat la o competiție de asemenea anvergură este scutit un an de școală. Stă acasă și, de la opt dimineața până la șapte seara, aproape zilnic, studiază fizica sau materia la care excelează. Nu-i mai pisează nimeni cu alte discipline. Deci, rețeta succesului? Determinare, pasiune și ambiție. Dacă vrei să faci cu adevărat ceva, n-ai cum să nu reușești! Important este să faci ce-ți place, să nu te oprești niciodată, indiferent de eventualele descurajări ale oamenilor din jurul tău”.

Ștefan tace câteva clipe - imediat după ce-l întreb despre rolul educației într-o societate. Își adună gândurile și, mai matur decât m-aș fi așteptat, izbucnește: „Pentru mine, educația a avut, până acum, un dublu rol. M-a ajutat să mă integrez în societate, adică să-mi fac o primă impresie asupra lumii în care trăiesc. Apoi, mi-a creat această deschidere, această posibilitate de a descoperi ceea cemi place și ceea ce vreau să fac în viață”. Un zâmbet răzleț îi estompează cele două cute mici din mijlocul frunții, ca să-i înflorească - mai mult o părere - în colțul gurii: „Am fost și eu profesor, ca să spun așa, am predat elevilor care se pregăteau pentru concursurile internaționale, le-am împărtășit din experiența mea. Mi s-a părut groaznic de greu să fii profesor

Trei trăsături esențiale ale poporului nostru

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: EVZ Special

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate