Editura Evenimentul si Capital

Laureatul Nobel Joseph Stiglitz: „Cum aș vota la referendumul din Grecia?”

Alexis Tsipras în luptă cu colosul Euro
Autor: | | 12 Comentarii | 4955 Vizualizari

Nici o variantă - aprobarea sau respingerea pretențiilor creditorilor - nu este ușoară; ambele implică riscuri uriașe. Un editorial semnat de laureatul Nobel pentru economie, americanul Joseph Stiglitz, în The Guardian.

Exacerbarea certurilor și a remarcilor sarcastice care răsună tot mai puternic în interiorul Europei le-ar putea părea neofiților că este consecința inevitabilă a sfârșitului amar al negocierilor dintre Grecia și creditorii ei. De fapt, liderii europeni încep să arate adevărata natură a disputei asupra datoriei, iar realitatea nu este prea plăcută: este vorba de putere și democrație mai mult decât de bani și economie.

Desigur, măsurile economice pe care Troika (Banca Centrală Europeană, Comisia Economică și Fondul Monetar Internațional) le-a impus Greciei au fost abisale, ducând la un declin cu 25% al Produsului Intern Brut. Cred că nu a mai existat o asemenea prăbușire economică deliberată și cu consecințe atât de catastrofale. Rata șomajului în Grecia în rândurile tinerilor, de exemplu, depășește 60%.

Este uluitor că Troika a refuzat să-și asume vreo responsabilitate pentru toate acestea sau măcar să recunoască ce prognoze și simulări proaste a făcut. Dar ceea ce este și mai surprinzător e că liderii europeni nu au învățat nimic. Troika continuă să ceară Greciei un excedent bugetar (excluzând plata dobânzilor) de 3,5% din PIB în 2018.

Economiști din întreaga lume au catalogat această țintă ca fiind împovărătoare, deoarece atingerea ei ar duce la o scădere economică și mai mare. Într-adevăr, chiar dacă datoria Greciei este restructurată, țara va rămâne în recesiune dacă alegătorii de aici optează să se supună țintelor Troicii în referendumul fulger din acest weekend.

Transformarea unui mare deficit primar într-un surplus, așa cum a făcut-o Grecia în ultimii cinci ani, a fost realizată de puține țări în lume. Și, deși costurile suferințelor umane au fost uriașe, recentele propuneri ale guvernului grec au mers și mai departe, în întâmpinarea cererilor creditorilor.

Trebuie s-o spunem clar: aproape nimic din marea cantitate de bani împrumutată Greciei nu a mers de fapt la greci. A fost folosită pentru a plăti creditorii din sectorul privat, inclusiv băncile germane și franceze. Deși Grecia nu s-a ales cu mare lucru, a plătit scump pentru a proteja sistemele bancare ale acestor țări. FMI și alți creditori „oficiali” nu au nevoie de banii pe care îi cer. Într-un scenariu obișnuit, banii primiți de la Grecia vor fi folosiți pentru a împrumuta din nou Grecia.

Dar, încă o dată, nu despre bani este vorba. Este vorba de a folosi termenele-limită pentru a forța Grecia să se supună și să accepte inacceptabilul - nu doar măsuri de austeritate, dar și alte politici regresive și împovărătoare.

De ce ar face Europa asta? De ce liderii Uniunii Europene se opun referendumului și refuză chiar și să prelungească cu câteva zile termenul-limită de 30 iunie al plății către FMI? Europa nu iubește democrația?

În ianuarie, cetățenii greci au votat pentru un guvern hotărât să pună capăt austerității. Dacă guvernul și-ar fi pus în practică promisiunile din campania electorală, ar fi trebuit să respingă de mult toate propunerile creditorilor. Însă a dorit să le dea grecilor șansa de a judeca asupra acestei chestiuni, atât de critică pentru viitorul bunăstării în țara lor.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: #grexit

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro
Loading...

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate