Tradiție creștină spune că Lăsată Secului pentru Postul Paștelui are două etape care conduc treptat către Postul Sfintelor Paști: Duminica Înfricoșatei Judecăți - când se lasă sec de carne (11 februarie) și Duminica Izgonirii lui Adam din Rai - când se lasă sec de brânză (18 februarie).
Anul acesta Marele Post al Paștelui 19 februarie și se încheie pe 8 aprilie. Este cel mai aspru și cel mai lung dintre cele patru mari posturi ale Bisericii Ortodoxe. Prima zi din acest post este cunoscută sub denumirea de Spolocania sau Polocania. Vasele în care se gătea sau mânca de dulce, se spălau și se urcau în pod, iar de aici erau aduse alte vase pentru mâncarea de post. Postul Sfintelor Paști era ținut cu sfințenie de comunitățile tradiționale. Iată ce mărturiseau în trecut oamenii: "Noi, sărbătorile le ținem, pentru că și ele ne țin pe noi".
Această duminică ne ajută să ne gândim că toţi vom muri şi că vom ajunge la un moment dat să fim judecaţi de Dumnezeu, iar în timpul Postului Mare, avem şansa, prin pocăinţă, să dobândim un răspuns bun la această judecată. Urmează o săptămână, numită Săptămâna albă sau a brânzei, când putem mânca lapte, brânză şi ouă.
Având în vedere faptul că Sărbătoarea Sfintelor Paști este celebrată întotdeauna într-o zi de duminică, lăsatul secului pentru acest post are loc tot într-o zi de duminică. Sărbătoarea de lăsatul secului prezintă variații calendaristice, în funcție de zonă, ea fiind celebrată fie în duminica lăsatului sec de carne, fie în cea a lăsatului sec de brânză. În unele zone, pregătirile încep din ziua de sâmbătă, care este marcată în special de obiceiuri legate de cultul morților. Se fac parastase și se dă mâncare de pomană. Se pregătesc tot felul de bunătăți, se coace pâinea, apoi se fac plăcințele cu mălai în frunze de varză, tăiței cu nucă sau cu mac, poame coapte.
Ne puteți urmări și pe Google News
Duminică, toată familia se așază la masă și trebuie să mănânce pe săturate, pentru că de acum încolo nu se va mai putea mânca "de dulce". În trecut, în această zi se țineau cele mai mari șezători. Tinerii se adunau la o casă din sat, iar fetele aduceau gogoși și plăcinte calde. Era ultima noapte în care se mai puteau distra, până la Paști. În unele zone, sărbătoarea se asemăna cu Revelionul, se juca mult, se mânca și se bea din abundență, și purta nume specifice diferitelor zone: Priveghi, Alimori, La Zăpostit, Hodăițe, Refenele, Opaiț, se arată pe site-ul http://www.crestinortodox.ro/. În Muntenia, petrecerea era familială: cei mici veneau la cei mari, copiii la părinți, finii la nași și aduceau câte un plocon, sărutau mâna gazdei și cereau iertare, pentru a intra împăcați cu toată lumea în Postul Mare.
Ce NU ai voie să faci?
1. Nu e bine sa imprumuti obiecte sau bani in aceasta zi. Se spune ca daca faci asta vei avea parte numai de pagube, iar sarbatorile nu vor fi unele fericite.
2. Nu e bine sa consumi mancarea nesarata. Batranii spun ca daca te zgarcesti la sare si ceilalti se vor zgarci cand le vei cere ajutorul.
3. Nu e bine sa depui eforturi fizice mari ori sa speli haine in aceasta zi. Daca faci asta risti sa atragi necazuri nu doar asupra ta ci si asupra celor dragi tie.
Recomandările noastre
