Editura Evenimentul si Capital

LA SFAT CU PSIHIATRUL. Despre sindromul burnout

Anamaria Ciubara, medic primar psihiatru
Autor: | | 1 Comentarii | 1623 Vizualizari

Sindromul burnout reprezintă o stare de epuizare fizică, psihică și emoțională produsă de stresul prelungit, în general la locul de muncă, fiind o consecință a dezechilibrului dintre cerințe, resurse și gradul de satisfacție profesională.

Termenul de burnout a fost introdus în anul 1970 de către psihologul american Herbert Freudenberger. Acesta îl definea ca fiind caracteristic pentru angajații din domeniile de lucru cu oamenii, adică medici, asistente, profesori și asistenți sociali, profesii în care ar fi prezent un sentiment de sacrificiu pentru ceilalți.

În prezent, se consideră că sindromul burnout nu se restrânge la anumite categorii profesionale, ci poate afecta orice persoană expusă la un stres de lungă durată. Apare la angajații din orice domeniu, însă este cel mai răspândit în domeniul medical, mai ales la începutul carierei și chiar la studenții la medicină. Mai poate afecta frecvent: profesorii, asistenții sociali, terapeuții, avocații, jurnaliștii, dar și pesoanele care sunt nevoite să îngrijească permanent alți membri ai familiei.

Putem nota cauze ale acestui sindrom care țin de mediul profesional unde vorbim de:

  • Suprasolicitare și volum mare de muncă;
  • Presiunea timpului și programul de lucru prelungit;
  • Evenimente cu impact emoțional negativ (de exemplu moartea unui pacient în cazul personalului medical);
  • Lipsa de apreciere, mediul de lucru ostil și relațiile nesatisfăcătoare cu colegii.

Cauze care țin de personalitate:

  • Perfecționismul și nevoia excesivă de a deține controlul;
  • Așteptarea de recompense imediate, entuziasm și așteptări exagerate la începutul carierei;
  • Stabilitatea emoțională scăzută, capacitatea slabă de adaptare și rezistență la stres;
  • Neîncrederea în sine.

Iar când ne referim la cauze care țin de stilul de viață putem vorbi de:

  • Insuficiența timpului liber;
  • Insuficiența implicării în activități relaxante și în activități sociale;
  • Lipsa suportului social și familial;
  • Nerespectarea timpului necesar de somn.

O meta-analiză realizată în 2018 de către un grup de cercetători de la universitățile din Washington și Maryland, care sumează un total de 16 studii transversale respectiv 3.581 subiecți (chirurgi practicieni) arată că: un model de efecte aleatorii a aproximat sindromul de oboseală cronică (burnout) la 3,0% (IC 95%: 2,0% -5,0%, I2 = 78,1%). Analiza subscalelor epuizării emoționale, a depersonalizării și a realizării personale a indicat subdiagnosticarea în 30,0% (CI: 25,0% -36,0%; I2 = 93,2%), 34,0% (CI: 25,0% -43,0%, I2 = 96,9% 25,0% (CI: 18,0% -32,0%; I2 = 96,5%) dintre chirurgii incluși în studii. Diferențe semnificative (p <0,001) în evaluarea subscalei MBI au existat în specialitățile chirurgicale. Concluzia studiului este că aproximativ 3% dintre chirurgi suferă de forme extreme de oboseala cronică, deși sindromul burnout poate apărea la până la 34% dintre chirurgi. Chirurgia specializată are rate semnificativ diferite de simptome de oboseală cronică, specifice fiecărei specializări chirurgicale.

Opiniile exprimate de invitații EVZ aparțin autorilor și nu reprezintă punctul de vedere al publicației

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Invitaţii evz

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate

X