Succesul procurorilor anticorupţie din România este atât de mare încât echipele de televiziune se află permanent în faţa sediului lor, aşteptând aducerea următorului politician, om de afaceri sau judecător, comentează miercuri agenţia Reuters, preluată de Agerpres.

Instituţia specializată în anchetarea faptelor de corupţie, cunoscută mai mult după acronimul DNA (Direcţia Naţională Anticorupţie), a stabilit anul trecut un record de 1.138 cazuri finalizate cu condamnări în instanţă, urmărind persoane care cândva puteau fi de neatins, potrivit Agerpres.

• Mita este de mult timp un factor descurajant pentru a face afaceri în România, care se află printre ultimele din Uniunea Europeană în privinţa indicelui privind percepţia asupra corupţiei în clasamentul realizat de Transparency International şi care, alături de Bulgaria, este supusă unei monitorizări speciale asupra sistemului său de justiţie, notează Reuters.

Dar anchetele despre cumnatul şi socrul premierului - socrul fiind el însuşi un membru important al partidului de guvernământ -, dar şi despre fratele fostului preşedinte, despre miniştri şi despre liderul unui partid au ţinut constant prima pagină a ziarelor, continuă Reuters.

Eforturile celor peste 100 de procurori DNA au arătat că multe contracte de stat sunt acordate în schimbul favorurilor sau mitei şi că 7% din parlamentarii aleşi în 2012 sunt condamnaţi sau anchetaţi pentru fapte de corupţie.

În acelaşi timp, presiunile politice pentru renunţarea anchetării cazurilor de corupţie au atins unul dintre cele mai ridicate niveluri ale politicii, a declarat procurorul-şef al DNA Laura Codruţa Kovesi într-un interviu pentru Reuters.

• Dar dacă fosta jucătoare de baschet, acum în vârstă de 41 de ani, este îngrijorată, ea nu arată acest lucru. ''În orice caz, rezistenţa procurorilor la aceste presiuni a crescut. Presiunea va continua atât timp cât vom ancheta asemenea cazuri, dar cred că pentru clasa politică este important să atingă o anumită maturitate şi să înţeleagă că tot ceea ce vor procurorii este să ajungă la adevăr în cazurile penale şi că noi nu avem alte interese'', a menţionat Kovesi, devenită cel mai tânăr procuror-general al României şi prima femeie care a deţinut această funcţie.

Plângerile politicienilor au sporit, la fel şi protestele din faţa sediului DNA. Dar Kovesi, al cărei tată a fost şi el procuror, are un nivel de protecţie similar cu al altor oficiali şi afirmă că viaţa sa în afara serviciului este una normală.

În luna ianuarie, un fost candidat la alegerile prezidenţiale (Elena Udrea, n.r.) a susţinut că Laura Kovesi datorează desemnarea sa la şefia DNA influenţei unui oficial important din serviciile secrete, acuzaţie pe care Kovesi a respins-o ca fiind o defăimare.

Cristi Dănileţ, un judecător care face parte din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a afirmat că este ''speriat de amplitudinea cazurilor de corupţie pentru că ele indică o societate care este bolnavă de sus până jos''. ''De la domeniile educaţie şi sănătate până la sistem judiciar, politică şi afaceri - corupţia este peste tot'', a spus el.

Un motiv al existenţei mitei în sistemul judiciar este acela că procurori de top şi alţii sunt numiţi politic. Totuşi, există tentative semnificative de soluţionare şi a acestei probleme, mai menţionează Reuters.

Anul trecut, şapte judecători şi 13 procurori au fost încarceraţi pentru fapte de corupţie. Un judecător de la ÎCCJ a fost acuzat de afiliere la un grup de criminalitate organizată, ca şi de acceptarea unui mite reprezentate de un automobil de lux şi două rochii pentru soţie.

Mai mult, chiar fosta şefă a DIICOT (Alina Bica, n.r.) face obiectul unei anchete.

''Este cu siguranţă un efort conştient al sistemului judiciar de a-şi rezolva propriile probleme'', a explicat Laura Ştefan, specialist anticorupţie în cadrul think-tank-ului Expert Forum. ''Partea pe jumătate goală a paharului este numărul foarte mare (de magistraţi anchetaţi, n.r.) pentru o ţară ca România. Încă există mulţi magistraţi care încalcă legea'', a adăugat Laura Ştefan.

România a început implementarea reformei sistemului judiciar încă din 2004, când aspira la statutul de membru al Uniunii Europene, atunci când independenţa magistraţilor a fost pentru prima dată garantată prin lege.

Înfiinţată în 2002, DNA a fost restructurată prin limitarea sferei sale de acţiune numai la cazurile de înaltă corupţie. Primele cazuri majore au ajuns în instanţă în timpul predecesorului Laurei Kovesi, în 2005-2006, şi au avut ca rezultat o serie de condamnări, în special cea contra fostului premier Adrian Năstase.

Treptat, procurorii au câştigat experienţă, iar numărul cazurilor a început să crească, cu ajutorul interceptărilor telefonice realizate de serviciile secrete.

Acum, DNA se bucură de apreciere printre tinerii români, încrederea publică în această instituţie fiind de două ori mai mare decât încrederea în guvern. La mitingurile din campania electorală de anul trecut, s-a scandat inclusiv ''Iubim DNA!'' şi ''DNA preşedinte!''.

În acelaşi timp, numărul denunţurilor a crescut, la fel şi numărul politicienilor care se plâng în presă că are loc o ''vânătoare de vrăjitoare''.

Cel mai recent raport al Comisiei Europene (elaborat în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare) a lăudat sistemul judiciar din România, dar a subliniat că încă există probleme, în special în Parlament, a cărui aprobare este necesară pentru ca un parlamentar să poată fi anchetat. Numai în această lună, Parlamentul a blocat ancheta în cazul unui senator, fost ministru al economiei (Varujan Vosganian - n.r.).

Tentativele juridice de consolidare a imunităţii parlamentare sau de slăbire a sistemului judiciar nu sunt ceva neobişnuit, iar Kovesi nu ia nimic drept sigur. ''Legile sunt constant schimbate şi de aceea există unele temeri că o schimbare juridică poate afecta sau chiar bloca reforma judiciară'', a explicat şefa DNA.