Editura Evenimentul si Capital

Procurorul șef al Direcției Națioane Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a declarat, la B1 TV, că în Raportul MCV, sunt doar puncte pozitive despre DNA și că încrederea în instituția pe care o conduce a crescut. În privința atacurilor la adresa procurorilor anticorupție, Kovesi a subliniat că și rezistența acestor procurori "curajoși" a crescut, în egală măsură.

"Cel mai important este că se subliniază sporirea încrederii publice tradusă într-un număr tot mai mare de sesizări primite de la cetățeni", a explicat  Laura Codruța Kovesi.

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi a declarat pentru „Evenimentul zilei” că “raportul Comisiei Europene este o analiză pozitivă care surprinde progresele făcute de DNA în lupta împotriva corupției la nivel înalt”. „Este un raport pozitiv pentru activitatea DNA, care reconfirmă calitatea anchetelor desfășurate de DNA și remarcă diversitatea investigațiilor de corupție desfășurate în 2014. Efortul DNA în combaterea coruției la nivel înalt, sunt consemnate într-un  ton extrem de pozitiv, ” apreciază Kovesi. Citeste mai multe aici

Raportul privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, punctează că activitatea DNA în 2014 a acoperit un spectru larg de cazuri de corupție la nivel înalt, de la toate nivelurile funcției publice și implicând persoane publice din diferite partide politice. Au fost trimiși în judecată și au făcut obiectul investigațiilor foști și actuali miniștri, parlamentari, primari, judecători și procurori cu funcții de conducere importante.

Printre cazurile care au fost sesizate ICCJ s-au numărat condamnări definitive ale unui fost prim-ministru, ale unor foști miniștri, parlamentari, primari și magistrați. Au existat și alte cazuri importante, în care au fost implicate personalități influente din lumea afacerilor, asupra cărora s-a pronunțat Curtea de Apel. Cu toate acestea, rămâne valabil faptul că, în majoritatea cazurilor, executarea pedepsei în cazurile de corupție este suspendată (deși acest lucru este  mai puțin flagrant la nivelul ICCJ).

În cea mai mare parte a anului 2014, încercările DNA de a convinge Parlamentul să ridice imunitatea unor parlamentari pentru a permite inițierea de anchete și aplicarea măsurilor de detenție preventivă nu au dat niciun rezultat. Această tendință a fost inversată în ultima parte a anului 2014, când Parlamentul a ridicat imunitatea mai multor parlamentari anchetați de DNA într-un dosar important de corupție. Răspunsul Parlamentului la solicitările DNA pare arbitrar și lipsit de criterii obiective. În schimb, președintele României a răspuns pozitiv tuturor solicitărilor de ridicare a imunității unor miniștri.

Nu au fost însă stabilite norme clare prin care să se aplice recomandarea MCV de a asigura aplicarea rapidă a normelor Constituției privind suspendarea miniștrilor în cazul începerii acțiunii penale împotriva acestora și suspendarea parlamentarilor în cazul pronunțării unor hotărâri negative în materie de integritate sau a unor hotărâri definitive pentru acte de corupție cu privire la aceștia.

Faptul că unii miniștri au rămas în funcție după ce împotriva loc începuse acțiunea penală, la fel cum s-a întâmplat și cu unii parlamentari împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri definitive pentru infracțiuni de corupție ridică semne de întrebare la un nivel mai general cu privire la atitudinea clasei politice din România față de corupție.

Respingerea Legii amnistiei de către Parlament în noiembrie 2014 a transmis un semnal pozitiv în ceea ce privește opoziția față de o lege care ar conduce la exonerarea unor persoane condamnate pentru infracțiuni de corupție. Cu toate acestea, faptul că la numai o săptămână de la acest vot ideea unui nou proiect de lege privind amnistia colectivă a fost din nou vehiculată în Parlament sugerează că dezbaterea pe acest subiect nu a fost închisă.

S-a remarcat o creștere a numărului cazurilor de corupție în rândul magistraților, aceasta fiind o formă extrem de corozivă de corupție. Potrivit DNA, această cifră ridicată nu reflectă o creștere a numărului actelor de corupție în cadrul magistraturii, ci, mai degrabă, o creștere a numărului de sesizări din partea populației. Astfel de cazuri sunt complexe și a fost instituită o nouă unitate în cadrul DNA, care a fost însărcinată cu investigarea acestor cazuri.

În ultimii ani, a fost dificil să se identifice în rapoartele MCV rezultate în ceea ce privește combaterea cazurilor de corupție la nivelul societății în general, se menționează în raport la subcapitolul 'Combaterea corupției la toate nivelurile'

Cu toate acestea — notează documentul — în 2014 au existat unele semne de evoluție în acest sens. Ministerul Public a luat o serie de măsuri concrete pentru a îmbunătăți rezultatele urmăririi penale în acest context. Direcția Generală Anticorupție (DGA), care acționează atât în sprijinul procuraturii (DNA și procurorul general), cât și ca organism anticorupție intern în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a continuat să joace un rol important ? cu toate că planurile de extindere a competențelor sale pentru a include și alte ministere par să fi fost blocate.

Cu toate acestea, numărul hotărârilor judecătorești în cazurile de corupție a scăzut în 2014, iar procentul de persoane condamnate a căror pedeapsă este suspendată (80%) rămâne ridicat.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Justiţie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro
Loading...

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate