Klaus Iohannis, „tot mai departe” de revocarea lui Kovesi

Klaus Iohannis, „tot mai departe” de revocarea lui Kovesi

Președintele României a apreciat, ieri, că rezultatele DNA din 2017 dovedesc că activitatea instituției nu poate fi contestată

Șeful statului a spus, ieri, că va anunța dacă o revocă sau nu pe Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA după ce va primi motivarea avizului consultativ al CSM. „În condiţiile date, este clar că suntem departe de o revocare. Tot mai departe”, a adăugat Iohannis, înainte să intre la ședința de bilanț a activității DNA pe anul 2017.

Afirmația Președintelui vin după ce secţia pentru procurori a CSM a dat, marți, cu un vot de 6-1, aviz negativ propunerii ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, de revocare a lui Kovesi. Potrivit legii, ministrul Justiţiei poate cere revocarea din funcţie a procurorului- şef al DNA, Secţia pentru procurori a CSM dă un aviz consultativ, iar decizia o ia Preşedintele României.

Cifre

Ne puteți urmări și pe Google News

În discursul de la bilanțul instituției, Iohannis a felicitat instituția pentru „întreaga activitate” de anul trecut, în care au fost soluționate peste 3.800 de dosare, au fost trimiși în judecată aproape 1.000 de inculpați, iar pe baza rechizitoriilor DNA, instanțele au condamnat definitiv 713 inculpați. „Cifrele nu mint. Cifrele sunt reci, obiective” și ele demonstrează că DNA „asigură mecanismele necesare pentru a vindeca România de corupție”, a apreciat șeful statului.

Absență

Iohannis a criticat solicitarea ministrului Justiției de revocare a șefei DNA. „Contrar unei evaluări subiective, tendențioase și partizane, prezentată opiniei publice de cineva săptămâna trecută, eficiența DNA este departe de a putea fi contestată: cu 107 procurori s-au soluționat peste 11.000 de cauze, adică, în medie, 100 și ceva de dosare de fiecare procuror”, a zis Iohannis. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, nu a venit ieri la bilanțul DNA, el explicând că nu a primit la timp raportul de activitate al instituției.

Conjurația penalilor

Iohannis a mai spus că „niște inculpați și condamnați penal” vor să discrediteze DNA și le-a transmis acestora un proverb românesc: „Minciuna umblă cât umblă, până i se înfundă”. „Din păcate, asistăm în ultima perioadă la manifestări virulente ale disperării și la încercări de manipulare cu scopul de a decredibiliza DNA, activitatea DNA și cu încercarea clară de a subordona justiția politicului.

Inadmisibil! Niște inculpați și condamnați penal, după ce au fost prinși de instituțiile statului încălcând legea, s-au unit pentru a-i discredita pe cei care i-au cercetat. Toate aceste acțiuni concertate în plan mediatic nu au șanse de reușită”, a declarat șeful statului.

Recorduri

Kovesi a spus că DNA trece printrun „moment greu”, dar ea este „o persoană optimistă”, știind că instituția a respectat legea în tot ceea ce a făcut. Procurorul-șef anticorupție a zis că DNA a indisponibilizat în anul 2017 bunuri în valoare de peste 200 milioane de euro pentru a repara pagubele produse prin infracțiuni și că alte aproape 160 de milioane de euro trebuie să fie recuperate de stat, ca urmare a unor sentinţe definitive.

Kovesi a spus că procurorii au soluţionat un număr record de dosare: „În 2017, procurorii DNA au avut de soluţionat peste 11.200 de dosare. Deşi doar aproximativ 100 de procurori au desfăşurat efectiv activităţi de urmărire penală, s-au soluţionat peste 3.800 de dosare, cel mai mare număr de dosare soluţionate într-un an de la înfiinţarea instituţiei”. Potrivit șefei DNA, în 2017 au fost audiate în medie 85 de persoane pe zi și au fost studiate peste 12 milioane de documente, dar au rămas nesoluţionate peste 6.000 de cauze.

Autocritică

Kovesi a menționat că „din păcate” în DNA au fost și probleme legate de „respectarea legii şi a Codului deontologic în interiorul instituţiei”. „Au fost revocaţi doi procurori din DNA, dintre care unul a fost trimis în judecată, iar un alt procuror care a lucrat în DNA a fost sancţionat disciplinar. Sunt câteva cazuri singulare care nu caracterizează activitatea instituţiei. Am avut şi avem toleranţă zero pentru neprofesionalism sau lipsă de integritate. Ne-am delimitat de cei care au făcut astfel de fapte”, a spus ea.

Dragnea deschide portița către CCR

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a zis ieri că declarația lui Iohannis privind încercarea inculpaților de a discredita DNA este „falsă”. „Dacă va continua aşa, va greşi”, a adăugat social-democratul. Legat de o eventuală contestație la CCR, în cazul în care Iohannis respinge propunerea de revocare a lui Kovesi din fruntea DNA, Dragnea a spus: „Să ajungem în acea realitate, care deocamdată este virtuală, şi atunci mai vorbim”.

Republica procurorilor

Vicepreşedintele ALDE Andrei Gerea a apreciat ieri că bilanțul DNA a fost o „mușamalizare” a „abuzurilor comise” de procurori precum „dosarele fabricate, stenogramele falsificate sau probele măsluite”. „În discursul şefei DNA nu a fost nicio vorbă despre încălcarea repetată a Constituţiei, despre dosarele trimise înapoi de instanţă din cauza modului în care DNA a pregătit rechizitoriul sau despre achitările care au avut loc”, a zis acesta.

„Ce ne propune preşedintele Iohannis, alături de şefa DNA şi de procurorul general al României, este să ne îndreptăm spre o republică a procurorilor!”, a adăugat vicepreședintele ALDE.

Lazăr a descoperit un trend

Procurorul general, Augustin Lazăr, a declarat la bilanțul DNA că România trebuie să continue să adopte valorile din „Constituţia de la Troesmis” sau „Lex Municipii Troesmensium”, datând din 170 d.Hr., interpretată de experţi ca reprezentând fundamentul ordinii de drept şi al actualei Constituţii a României, document potrivit căruia „nu va deveni demnitar, duumvir, chestor, edil sau sacerdot cel care prin vicleşug a fraudat alegerile”.

El a adăugat că DNA este „anticorpul” pentru corupție și a zis că „trendul nou al unei justiții restaurative moderne” este faptul că aproape 10% din inculpații din dosarele DNA şi-au recunoscut vinovăţia.

Introspecția lui Tarcea

Preşedintele ÎCCJ, Cristina Tarcea, a spus că deși la bilanțul DNA „se spun vorbe frumoase”, trebuie acceptat faptul că Justiția trece „printr-o perioadă de criză” și Parchetele sunt obligate să găsească și apoi să elimine „cauzele dinăuntru, din interiorul sistemului nostru, care sunt de natură de crea suspiciune şi neîncredere”.

Ea și-a exprimat nemulțumirea cu privire la dezbaterile din spațiul public referitoare la activitatea DNA. „Trăim un moment în care România întreagă parcurge un curs intensiv de drept, curs predat nu de teoreticieni au dreptului, ci de persoane care au interes în soluţionarea propriilor cauze şi de persoane care nu au absolvit niciodată cursurile unei facultăţi de drept”, a apreciat ea.

Politicieni de top

Trei miniştri şi şapte parlamentari au fost trimişi în judecată anul trecut de procurorii anticorupţie, se arată în sinteza raportului de activitate pe 2017 postat, ieri, pe site-ul DNA. În anul 2017 au fost trimişi în judecată 49 de primari, nouă viceprimari, trei preşedinţi de consilii judeţene, 23 de directori de instituţii publice şi 19 directori de companii sau societăţi naţionale.

Cauzele finalizate prin rechizitorii au vizat şi inculpaţi care lucrau în instituţii implicate în aplicarea legii: şase magistraţi, 14 avocaţi, 69 de poliţişti şi trei notari. În total, procurorii DNA au dispus anul trecut trimiterea în judecată a 329 persoane care au ocupat funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funcţii importante