Politica
Klaus Iohannis, noi cuvinte grele pentru adversarii săi. ”Libertățile și drepturile universale au ajuns să fie considerate de unii drept o desuetă corectitudine politică”
Președintele Klaus Iohannis a transmis, sâmbătă, un mesaj cu ocazia unui eveniment organizat de Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană privind aniversarea a 500 de ani de la reforma inițiată de Martin Luther, în care afirmă că, în prezent, libertățile și drepturile universale ale omului, toleranța și respectul diversității sociale "au ajuns să fie considerate de unii drept o desuetă corectitudine politică".
Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, președintele Klaus Iohannis a transmis sâmbătă un mesaj participanților la masa rotundă pe tema "Reforma astăzi — reforme astăzi", organizată la Sibiu de Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană, cu prilejul aniversării a 500 de ani de la reforma inițiată de Martin Luther. Mesajul a fost prezentat de către Sergiu Nistor, consilier prezidențial — Departamentul Cultură, Culte și Centenar.
"Din păcate, astăzi, libertățile și drepturile universale ale omului, toleranța și respectul diversității sociale au ajuns să fie considerate de unii drept o desuetă corectitudine politică, drept o cauză a dezangajării dintre clasa politică și cetățeni. Edictul de la Turda, ca și istoria și personalitățile Bisericii Evanghelice C.A. demonstrează că dimpotrivă, pentru a-și împlini misiunea și destinul, elitele politice, culturale ori religioase trebuie să se poziționeze în fruntea comunității și, dacă este cazul, chiar înaintea vremurilor. Elitele au rolul de a inspira popoarele, de a lucra pentru fructificarea socială a libertății și demnității persoanei, pentru o societate marcată de responsabilitate și înnobilată prin toleranță", se arată în mesajul transmis de șeful statului.
Președintele Iohannis a felicitat conducerea și enoriașii Bisericii Evanghelice C.A., la împlinirea a 500 de ani de la inițierea reformei de către Martin Luther.
Ne puteți urmări și pe Google News
"Biserica Evanghelică C.A. a fost din momentul Reformei, timp de secole, instituția identitară a sașilor. Astăzi ea reprezintă o punte de spiritualitate între enoriașii rămași în România și cei care au emigrat, rămânând însă puternic atașați de locurile natale și valorile credinței lor. Toate cultele din România ce se revendică din Reformă merită o sinceră apreciere pentru felul în care își îndeplinesc misiunea și transmit un salut călduros reprezentanților și credincioșilor lor", mai transmite Iohannis.
Potrivit acestuia, jubileul reformei își găsește în România 'un loc și un cadru evocator potrivit'.
"Transilvania și Sibiul pot arăta cum, în căutarea lui Dumnezeu, a fericirii și mântuirii, oamenii pot urma, pașnic, căi diferite. La Muzeul Brukenthal din Sibiu se găsește originalul Edictului de la Turda. Într-o Europă a sângelui vărsat în numele credinței, chiar dacă ignora ortodoxia românilor din Transilvania, Edictul consacra pentru prima dată principiul toleranței religioase, lansând o nouă perspectivă, umanistă, asupra rolului religiei în societate", mai spune președintele.
El subliniază că 'prin impunerea limbii materne în slujire', dar și prin răspândirea cărții și a tipăriturilor, reforma a determinat o schimbare profundă a societății europene.
"În spațiul transilvan, aceste procese s-au regăsit în comunitățile reformate, ale sașilor și maghiarilor, dar și-au făcut simțită prezența și în cele ale românilor ortodocși. Ele au încurajat schimburile și comunicarea cu Moldova și Țara Românească. Astăzi, când ne pregătim de jubileul Marii Uniri, văd și salut în celebrarea Reformei în România recunoașterea progreselor aduse de ea societății, în special prin apariția și dezvoltarea dialogului interetnic, interconfesional și intercultural. Reforma din Transilvania ne transmite, peste secole, o valoroasă moștenire ai cărei beneficiari și responsabili suntem cu toții", a mai subliniat șeful statului.
Recomandările noastre
