Editura Evenimentul si Capital

Justiţia îi lasă pe criminali printre noi | VIDEO

702c2a62077b40a20ccafcfd045e228b
Autor: | | 120 Comentarii | 0 Vizualizari

Nemulţumiţi de ultima formă a legii unice de salarizare, care, potrivit unor surse guvernamentale, prevede că lefurile magistraţilor vor creşte cu aproximativ 20%, iar coeficientul maxim de salarizare alocat acestora ajunge la 8,15 (adică salariul unui magistrat cu 20 de ani vechime s-ar ridica, din ianuarie, la 5.745 de lei), judecătorii şi procurorii sunt hotărâţi să-şi "radicalizeze" protestele.

Pe scurt: judecătorii să nu mai aresteze infractori periculoşi, iar procurorii să nu mai efectueze niciun act de urmărire penală. Asta, deşi unii dintre ei sunt conştienţi că încalcă flagrant nu doar Legea privind conflictele de muncă, ci şi drepturile fundamentale ale cetăţenilor pe care, cel puţin teoretic, ar trebui să-i slujească. „Ar încălca flagrant bunul-simţ” „Mi-e greu să cred că vor risca să ajungă până acolo. Nu doar pentru că ar încălca flagrant bunul-simţ, dar ar risca să fie cercetaţi penal în masă. Un astfel de demers este inadmisibil, în condiţiile în care - exceptând zilele în care lucrăm în dosare mari, avem multe descinderi şi, implicit, un număr mare de reţineri - «săltăm» la fiecare 24 de ore aproximativ 20 de infractori care reprezintă un pericol pentru cetăţeni şi pentru ordinea publică. Şi vorbim despre hoţi prinşi în flagrant, tâlhari, violatori sau criminali”, spun surse din rândul poliţiei. Opinia acestora este împărtăşită şi de reprezentanţi ai societăţii civile, de avocaţi şi chiar de magistraţi care nu sunt de acord cu măsura radicală discutată, la sfârşitul săptămânii trecute, de reprezentanţii asociaţiilor profesionale din justiţie. „Dacă judecătorii amână ca uzele cu arestaţi, iar aceştia sunt puşi în libertate, întrucât le expiră ordonanţa de reţinere, s-ar crea o problemă de siguranţă publică”, explică unul dintre aceşti magistraţi, care a preferat să-şi păstreze însă anonimatul de teama de a nu fi „hulit” apoi de colegii săi. Şi reputatul avocat Gheorghiţă Mateuţ - consideră că demersul pe care magistraţii intenţionează să-l facă este unul care nu ţine cont de interesul public. „După mine, nu e legal ceea ce se gândesc magistraţii să facă. Arestarea presupune procedura de urgenţă, iar nerespectarea ei pune în pericol sigu ranţa publică. Totodată, este pusă în joc şi Constituţia”, arată acesta. La rândul ei, reprezentantul Freedom House România, Cristina Guseth, e de părere că măsura la care se gândesc magistraţii implică o problemă de ordin constituţional. „Se neagă dreptul cetăţeanului la justiţie. Trebuie făcută o pârghie în Constituţie, care să ajute în astfel de situaţii extreme”, susţine aceasta. Protestul magistraţilor a ridicat voci şi din rândul europarlamentarilor. Astfel, potrivit fostului ministru al justiţiei Monica Macovei, „în acest moment, justiţia din România se autoguvernează” şi este cazul „să se intervină, pentru că nu se poate ca acest domeniu să rămână în afara deciziei politice”. Mai mult, actualul europarlamentar este de părere că „atribuţiile extinse al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au dus la această independenţă prost înţeleasă”. „E vina guvernului!” Magistraţii rămân însă fermi pe poziţie. Judecătorul Cristi Danileţ, reprezentantul Uniunii Naţionale a Judecătorilor (UNJR) - una dintre cele mai importante asociaţii profesionale ale magistraţilor - a precizat, pentru EVZ, că magistraţii iau serios în calcul posibilitatea ca din această săptămână să nu mai judece nici cauzele privind arestarea preventivă, în cazul unui răspuns nefavorabil privind creşterea coeficienţilor de salarizare de la 4 (pentru un judecător de judecătorie), respectiv 8,15 (un magistrat cu 20 de ani vechime), la 8 (pentru un judecător de judecătorie), respectiv 11 (un magistrat cu 20 de ani vechime). Asta în condiţiile în care magistraţii sunt şi ei incluşi, în rând cu ceilalţi bugetarii, pe lista reducerilor de lefuri, cuprinse în legea unică de salarizare din sistemul public. În urma negocierilor, ei au reuşit să obţină o creştere de 20% a coeficienţilor, faţă de nivelul discutat în proiectul iniţial, însă ei încearcă să forţeze nota pentru a obţine mai mult. „Marţi vom cere intrarea în Comisiile din parlament pentru a fi consultaţi cu privire la forma finală a legii salariilor, iar dacă acest lucru nu se va întâmpla, trecem la forma de radicalizare totală: nu vom mai judeca nici cauzele cu arestaţi”, a conchis Danileţ. El este susţinut şi de avocatul Marian Ştefan, care a găsit chiar şi o acoperire legală pentru un astfel de demers. „Din punct de vedere moral, nu este normal ca magistraţii să refuze să mai in tre în sala de judecată. Pe de altă parte, sunt îndreptăţiţi să facă asta, având în vedere că sunt o putere în stat şi au ajuns în impas fianciar, prin continua sub finanţare a sistemului judiciar”, spune Ştefan. Potrivit acestuia, practic judecătorul este acoperit de lege dacă refuză să judece dosare cu arestaţi. „Poate amâna cauzele, dând alte termene de judecată. Problema este în cazul infractorilor cărora le expiră ordonanţa de reţinere, de 24 de ore. Dacă, în timp util, judecătorul nu pune în discuţie măsura arestului preventiv pentru un infractor, acesta din urmă poate fi liber şi poate recidiva. Vina a cui este? A guvernului! (...) Guvernul trebuie să-şi asume vina pentru acest lucru, întrucât a fost incapabil să propună un proiect bun, pentru una dintre cele mai im portante categorii ale societăţii, magistraţii”, explică apărătorul. TUPEU Vor un spor deja inclus Sporurile pe care magistraţii le invocă, prin protestele care au paralizat sistemul de justiţie în ultima vreme, le primeau de fapt încă din timpul mandatului lui Valeriu Stoica la Ministerul de Justiţie. Concret, o ordonanţă emisă în 2000, pe timpul guvernului Isărescu, includea sporul de suprasolicitare neuropsihică de 50% în salariul de bază al magistraţilor. Este vorba despre acelaşi spor despre care acum judecătorii spun că, de fapt, nu-l primesc. Singurii care, la acea dată, nu au fost luaţi în calcul sunt grefierii şi arhivarii. „Drept urmare, acum ei ar fi cei îndreptăţi să ceară aceşti bani. Magistraţii nu fac decât să mai ceară încă o dată ceea ce li s-a inclus deja în salariul de bază”, declarau, la mijlocul lunii iulie, pentru „Evenimentul zilei”, surse din cadrul Ministerului Justiţiei. UNICUL SPĂRGĂTOR DE GREVĂ O judecătoare din Braşov contra tuturor În ciuda ameninţărilor privind radicalizarea protestelor, există şi magistraţi care se opun făţiş deciziei colegilor lor, chiar cu riscul de a fi huliţi de aceştia. Până acum, unul a avut chiar curajul să spargă greva, să intre în sala de judecată şi să soluţioneze toate dosarele pe care le-a avut pe rol. Este vorba despre magistratul Mirela Ştefan, de la Judecătoria Braşov, care a dat oprobriul colegilor pe stima justiţiabililor. „Doamna judecător nu şi-a exprimat punctul de vedere contra, şi, din câte îmi amintesc, nu a anunţat pe nimeni că va face altfel. (...) Eu cred că guvernul se bazează pe o lipsă de solidaritate între noi, dar cred că un caz singular, cum este cel al judecătoarei Ştefan, nu are cum să spargă această unitate. Doamna judecător a făcut un act de laşitate şi probabil este mulţumită cu statutul pe care i-l oferă actualul guvern, care exclude judecătorii din cele trei puteri în stat”, şi-a apostrofat public colega purtătorul de cuvânt al Judecătoriei Braşov, Anda Sânpetru. Magistratul Mirela Ştefan a refuzat să facă orice comentariu pe această temă. ÎNCĂ UN VAL DE PROTESTE Poliţiştii ameninţă şi ei cu boicotarea alegerilor Urmând modelul magistraţilor care au anunţat că vor refuza atât desemnarea în birourile electorale, cât şi judecarea contestaţiilor, blocând astfel procesul electoral, în noiembrie, agenţii de poliţie ameninţă şi ei cu boicotarea alegerilor prezidenţiale şi cu proteste de stradă. Motivul: aceeaşi lege unică de salarizare. Astfel, potrivit preşedintelui Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Interne, Marian Gruia, salariile agenţilor de poliţie, în număr de aproximativ 60.000, se vor încadra, din ianuarie, între 1.198 şi 1.480 de lei aşa cum este prevăzut în forma finală a legii unice de salarizare. „În aceste condiţii, vom declanşa proteste sindicale, cu energia corespunzătoare nemulţumirii a 75% din efectivele poliţiei. Una dintre formele concrete ale acestor proteste va fi, cu siguranţă, boicotarea alegerilor din noiembrie”, a spus Gruia. El a calificat decizia guvernului în privinţa coeficienţilor de salarizare a agenţilor de poliţie drept „o atitudine de sfidare a importante categorii profesionale din subordinea statului şi, mai grav, un semn al dezinteresului pentru ordinea publică şi siguranţa cetăţenilor”.

Loading...
Pagina 1 din 2


Tag-uri:

Alte articole din categoria: Social

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

FACEBOOK

Articole salvate