Justitie
Jurnaliștii clujeni considerați un pericol pentru Palatul de Justiție din Cluj Napoca. Curtea de Apel Cluj spune de ce a interzis accesul presei în clădire în zilele de weekend
Curtea de Apel Cluj a emis un comunicat de presă în care explică de ce jurnaliștii nu au acces în Palatul de Justiție după orele de program și în zilele de weekend.
În comunicat se susține că președintele Curții de Apel Cluj, judecătorul Denisa Băldean (foto) a luat această decizie pentru a asigura securitatea clădirii și a personalului angajat, ca și când jurnaliștii clujeni ar umbla cu arme asupra lor și ar pune în pericol siguranța și integritatea judecătorilor și grefierilor.
Oficial, cei de la Curtea de Apel Cluj recunosc că s-a emis ordinul care interzice accesul presei în Palatul de Justiție, după orele de program, dar adaugă că această măsură a fost dispusă ca urmare a unei sesizări venită din partea Jandarmeriei Române. ”Securitatea în interiorul Palatului de Justiţiei este asigurată pentru perioada programului de lucru al instanţei de un dispozitiv de jandarmi, care se retrage la ora 15.30, astfel încât, după aceasta oră, nu mai este asigurată protecţia bunurilor si a persoanelor în interiorul clădirii. Această vulnerabilitate în asigurarea securităţii a determinat emiterea ordinului mai sus amintit, regula fiind valabilă nu doar pentru presă, ci şi pentru public. Din acest motiv, după încheierea programului, nicio persoană din exterior, cu excepţia personalului si a părţilor, nu mai are acces in clădire”, se arată în comunicat.
Au comunicat public ... dar după 30 de ore
Ne puteți urmări și pe Google News
Evenimentul Zilei a relatat sâmbăta trecută că accesul jurnaliștilor la procesul în care s-a dezbătut cererea de arestare a vicepreședintului Tribunalului Sălaj, judecătorul Patrițiu Dărăban, a fost interzisă. Dreptul la informare a fost grav încălcat în acest caz, jurnaliștii afând despre rezultatul procesului abia după 30 de ore de la judecarea cererii de arestare.
Reprezentanții Curții de Apel Cluj susțin că judecarea cererii de arestare s-a făcut în cameră de consiliu, în procedură nepublică, și că presa chiar dacă ar fi avut acces în clădire, nu ar fi putut afla alte detalii. Ceea ce se uită, cu intensție sau fără, este faptul că, potrivit procedurii penale, la ușa sălii de judecată unde se dezbate fie și o cerere de arestare, grefierul de ședință este obligat să afișeze o listă cu numele persoanelor judecate precum și fapta pentru care acestea sunt judecate. Cum structura DIICOT Sălaj a refuzat să îi nominalizeze pe cei reținuți, inclusiv pe judecătorul Dărăban, singura posibilitate a jurnaliștilor de a se informa direct de la sursă în legătură cu identitatea persoanelor judecate era consultarea acelei liste afișate public la ușa instanței. Dar cum accesul presei nu a fost permis, această consultare nu a fost posibilă.
Dreptul fundamentale nu se discută
În comunicatul Curți de Apel Cluj se mai arată că această instanță a emis un comunicat de presă cu rezultatul cererii de arestare, dar acest lucru s-a derulat abia după 30 de ore, și asta pentru că judecătorul Ioana Morar care a judecat cererea procurorilor DIICOT a amânat pronunțarea unui verdict pentru duminică la prânz, adică a doua zi.
”Accesul liber la informaţiile de interes public este un drept fundamental si o valoare însuşită de conducerea Curţii de Apel Cluj ca fiind esenţială inclusiv pentru buna desfăşurare a justiţiei, motiv pentru care purtătorii de cuvânt răspund cu celeritate tuturor cererilor venite din partea presei. În respectul acestei valori fundamentale comune, de informare corecta a cetăţeanului, ne aşteptăm ca şi reprezentanţii presei, atunci când au nelămuriri sau caută clarificări vis-a-vis de activitatea sau deciziile instanţelor, să aleagă solicitarea oficiala a informaţiilor, în locul speculaţiilor si a distorsionării realităţii”, se mai arată în comunicatul respectiv.
În schimb, în comunicatul Curții de Apel Cluj nu se face referire la modalitatea prin care va rezolva această gravă criză care încalcă grav drepturile fundamentale ale cetățeniilor, precum dreptul la informare.
Recomandările noastre
