Judecătorii CCR și-au declarat CONSTITUȚIONALĂ imunitatea. Curtea Constituțională a explicat decizia din spatele CONTROVERSATULUI proiect de lege

Valer Dorneanu, președintele CCR a vorbit despre controversatul proiect de lege prin care judecătorii Curții Constituționale și-au analizat și judecat propria superimunitate. Valer Dorneanu a dezvăluit că acest proiect de lege a fost declarat parțial constituțional, dar precizează că judecătorii nu vor beneficia de imunitate.

”Judecătorii Curții nu vor beneficia de imunitate. Cererea de urmărire penală în cazul unui judecător CCR nu va fi făcută de Ministrul Justiției, ci de procurorul general, pentru actele penale”, a explicat Dorneanu.

Pe 23 februarie, PNL şi USR au sesizat Curtea Constituţională a României asupra modificărilor produse asupra Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR. 

"În principal, considerentele asupra neconstituţionalităţii modificărilor adoptate privesc instituirea unui regim de superimunitate atribuit membrilor Curţii Constituţionale, care se află în afara cadrului constituţional actual", se arată în sesizare. 

Serviciul militar obligatoriu. România trebuie să-și întărească sistemul de apărare

Românii nu scapă de noi impozite. Categoriile ce vor fi vizate să rămână cu mai puțini bani

Semnatarii sesizării insistă pe faptul că această lege a fost adoptată cu încălcarea mai multor dispoziţii constituţionale, şi anume, art. 124 alin. (1) şi (2) din legea fundamentală, care prevăd că justiţia se înfăptuieşte în numele legii şi că este unică, imparţială şi egală pentru toţi. 

"Prin modificarea adusă alineatelor (1), (2) şi (3) ale articolului 66 din Legea nr. 47/1992, Parlamentul a încălcat principiul constituţional al înfăptuirii justiţiei, instituind o imunitate extinsă pentru judecătorii Curţii Constituţionale, cu privire la toate faptele penale comise de aceştia, atât înainte de exercitarea mandatului, cât şi în timpul exercitării mandatului, indiferent dacă faptele sunt realizate sau nu în legătură cu exerciţiul mandatului şi indiferent de forma de vinovăţie. Această imunitate reglementată de legiuitorul ordinar pentru judecătorii Curţii Constituţionale este mai extinsă decât oricare dintre imunităţile şi măsurile de protecţie stabilite de legiuitorul constituant pentru parlamentari, pentru preşedintele României şi pentru membrii Guvernului", se explică în sesizare.  PNL şi USR susțin că, practic, înfăptuirea justiţiei nu mai depinde de judecător, ci de voinţa exclusivă, pe de o parte, a ministrului justiţiei de a da curs sesizării procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, pe de altă parte, de voinţa plenului Curţii de a încuviinţa măsura procesuală cu o majoritate calificată de două treimi, cu atât mai greu de obţinut cu cât, în formularea actuală a legii, judecătorul vizat de cererea ministrului poate participa la vot. 

"Instituirea de către legiuitorul ordinar a unor garanţii procesuale atât de extinse, derogatorii de la dreptul comun în materie, care nu au fost avute în vedere de legiuitorul constituant, riscă să lase fără conţinut însuşi principiul constituţional al înfăptuirii justiţiei, prevăzut în art. 124 alin. (1) şi (2), cu privire la faptele penale comise de judecătorii Curţii Constituţionale. De asemenea, legiuitorul ordinar nu distinge între faptele penale comise de judecătorii CCR în legătură cu exerciţiul mandatului de faptele penale comise de judecătorii Curţii Constituţionale care nu au legătură cu exerciţiul respectivului mandat, ceea ce evidenţiază o neînţelegere a raţiunii juridice pentru care se instituie o imunitate de procedură, anume aceea de a proteja mandatul de autoritate care se exercită de o anumită persoană de eventuale şicane şi abuzuri, scopul nefiind acela de a îngreuna excesiv, până la eliminare, angajarea răspunderii penale pentru fapte care nu au legătură cu exerciţiul mandatului de autoritate", se argumentează în sesizare. 

Semnatarii consideră că legea încalcă atribuţiile constituţionale ale Ministerului Public cuprinse în art. 131 alin. (1) şi (3) din Constituţie, care prevăd că, în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor şi că Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii. 

"Practic, ministrul justiţiei dobândeşte o atribuţie absolut discreţionară de apreciere cu privire la conţinutul sesizării formulate de procurorul general, putând să dea curs sau nu respectivei sesizări, în funcţie de aprecierea sa exclusiv subiectivă, fără a fi obligat să aibă în vedere criterii obiective şi transparente", se mai precizează în sesizare.