De la “Societiea de Dare la Semn Bucuresci” a lui CUZA la manualul de SPORT al lui Liviu POP

De la “Societiea de Dare la Semn Bucuresci” a lui CUZA la manualul de SPORT al lui Liviu POP

Sportul a început să fie practicat organizat în țara noastră abia în 1862, când Alexandru Ioan Cuza a înființat “Societiea de Dare la Semn Bucuresci” sau, cum i se va spune mai târziu, Societatea Română de Arme și Dare la Semnu Bucuresci. Ultima etapă a evoluției organizării educației fizice și sportului în România a venit în această toamnă odată cu apariția manualului pentru clasa a V-a în care elevii sunt învățați teoretic, printre alte lucruri folositoare, cum să se târască.

Dar, care a fost drumul dezvoltării educației fizice și sportului de la Cuza la Pop?

În 1865, Cuza dona Societății de Dare la Semn, prin Înalt Decret Domnesc un teren de 18 hectare, pe unde acum sunt Arenele BNR. În 1912 o parte a fost ocupată de Tenis Clubul Român, restul rămânând Societății de Dare la Semn, care avea să-l vândă, în 1946, Băncii Naționale.  

      În ordine cronologica primele societăți ți cluburi sportive înființate la noi în țară  au fost:

Ne puteți urmări și pe Google News
  • Societatea de Dare la Semn Bucuresti - 1862,  în care se practica în exclusivitate tirul;
  • Societatea Centrala Romana de Arme, Gimnastica si Dare la Semn (cunoscuta si sub denumirea de Tirul) - 1876, Bucuresti , cu un rol deosebit în dezvoltarea educatiei fizice si sportului romanesc, prin organizarea sistematica a concursurilor si instituirii de noi ramuri sportive. Societatea a fost înfiintata de catre profesorii Gheorghe Moceanu si Constantin Constantiniu;
  • Jockey - Club, 1962, Iasi ;
  • Bukarester Turnverein, 1867
  • Asociatia de gimnastica, 1869, Arad
  • Prima societate vanatoreasca, 1870, Bucuresti, cu un regulament ce prevedea disciplina, ordinea, protectia animalelor, precum si amenzile pentru cei care  încalcau regulile.
  • Societatea Equestra Romana, 1872, Bucuresti (în anul 1875 a devenit Jockey Club;
  • Societatea de patinaj, 1872, Cluj;
  • Societatea de popice, 1873, Bucuresti;
  • Reuniunea romana de gimnastica si cantari, la Brasov, în 1874;
  • Reuniunea de gimnastica, la Timisoara, în anul 1875;
  • Societatea de gimnastica, la Galati, în anul 1876;
  • Societatea internationala de tir si gimnastica,  la Iasi, în anul 1877;
  • Societatea Olimpica Romana, la Bucuresti, în 1883;
  • Clubul ciclist Velocitas, la Timisoara în 1886;
  • Asociatia de canotaj Muresul, la Arad în anul 1890;
  • Societatea profesorilor de gimnastica si arme din Romania, Bucuresti, 1893;
  • Clubul sportiv Ardelean,  la Cluj în anul 1897;
  • Clubul atletic Timisoara, la Timisoara în anul 1899;
  • Clubul Raqueta, la Bucuresti în anul 1899,;
  • Societatea Viitorul  (a elevilor de la Liceul "Gheorghe Lazar" si apoi elevilor din toata tara) la Bucuresti în anul 1901;
  • Automobil Club Roman, la Bucuresti în anul 1903;
  • Clubul de fotbal  Olimpia si Colentina la Bucuresti în anul 1904;
  • Societatea Înainte, la Bucuresti în anul 1905;

       Datorita cresterii numarului de asociatii si cluburi sportive, a întrecerilor si competitiilor organizate în anul 1912, a luat fiinta "Federatia Societatilor Sportive din Romania" realizandu-se astfel cadrul organizatoric necesar dezvoltarii ulterioare a activitatii sportive. FSSR a condus 12 comisii centrale: atletism,  (alergari pe jos si concursuri), football-rugby (rugby-ul de astazi), football asociatie  (fotbalul de azi), lawn tenis (tenis de camp), scrima, ciclism, tir, sporturi de iarna, canotaj, natatie, gimnastica si oina.

       Dezvoltarea înregistrata de sportul romanesc pana în preajma anului 1916,  întrerupt de declansarea primului razboi mondial a constituit baza organizatorica care a impulsionat aceasta activitate, în perioadele urmatoare.

În anul 1920 se afiliaza noi cluburi la FSSR, care ajunge al peste 4000 de membri si 50 de cluburi, iar pentru coordonarea întregului teritoriu s-au creat sapte comitete regionale ale FSSR: Brasov, Cluj, Regiunea de Vest, Banat, Arad, Hunedoara, Regiunea Moldova, Regiunea Bucovina, Regiunea Muntenia si Regiunea Oltenia.

       În aceasta etapa se evidentiaza o serie de noi ramuri de sport: baschet, volei, alpinism, tenis de masa, box, canotaj, handbal precum si aparitia mai consistenta a sexului feminin în practicarea unor discipline la înot, handbal, volei, atletism, baschet. În anul 1922 au aparut primele forme de profesionism la box si fotbal.

       O data istorica pentru educatia fizica din Romania, a ramas ziua de 15 iunie 1922, cand a aparut "Legea Educatiei Fizice", prin care s-au stabilit normele de functionare a doua institutii de stat în domeniul educatiei fizice si sportului:

  • Oficiul National de Educatie Fizica (ONEF) înfiintat în acelasi an;
  • Institutul National de Educatie Fizica" (INEF), primul institut superior de educatie fizica si sport din Romania, care si-a început activitatea la 1 decembrie 1922 la Bucuresti. Consiliul profesoral al Institutului a avut prima sedinta la 25 noiembrie 1922, urmat de deschiderea festiva a anului la data de 29 noiembrie, iar la 1 decembrie 1922 au inceput cursurile.