Parcurile Capitalei sunt transformate în muzee verzi. Autorităţile nu ne permit accesul cu vehicule nepoluante, role sau biciclete în oazele oraşului.

Un arhitect bătrân spunea odată că, în lumea civilizată, spaţiile publice sunt construite urmând cărările bătătorite de oameni. Aleile sunt betonate abia după ce oamenii sunt lăsaţi să-şi aleagă singuri cele mai convenabile scurtături. În acest fel se evită situaţiile des întâlnite la noi, în care peluzele sunt brăzdate de cărări haotice, deşi există alei organizate.

În aceeaşi lume civilizată, oamenii au voie să se odihnească pe iarbă şi sunt încurajaţi să folosească bicicletele sau rolele, ca să facă mişcare în aer liber şi să contribuie la reducerea poluării. În Bucureşti însă, călcatul pe iarbă a rămas una dintre puţinele interdicţii comuniste neabolite de democraţie, iar mersul pe bicicletă prin parcuri e incriminat şi de Codul Rutier, şi de câteva hotărâri locale.

Cu un zel demn de cauze mai bune, poliţiştii comunitari care păzesc aleile interzic, mai nou, şi accesul pe role în anumite parcuri bucureştene.

Vânate şi decimate de dezvoltatorii imobiliari, interzise rollerilor, bicicliştilor şi „amatorilor de iarbă”, spaţiile verzi ale Capitalei s-au transformat în muzee costisitoare, pentru care municipalitatea cheltuieşte câteva zeci de milioane de euro anual, dar care nu mai ajung să satisfacă nevoile publicului.

De azi aplicăm Ordonanţa 195/2002

Dumitru Tătaru, un bucureştean din sectorul 3, a fost poftit afară din Parcul IOR sâmbătă, 11 aprilie 2009, pe motiv că mergea pe bicicletă. Agenţii de pază ai firmei BGS l-au informat pe om că din acea zi au început să aplice Codul Rutier, respectiv Ordonanţa 195/2002, care interzice accesul cu biciclete în parc. Omul s-a arătat stupefiat.

La fel ca el mai sunt şi alţii care au încercat să intre cu rolele în proaspăt amenajatul Parc Bordei, din sectorul 1, pentru care s-a făcut atâta tapaj că ni-l ia Constanda, deşi e al nostru, al poporului.

Poporul nu are voie să se bucure de ce-i al lui decât în limitele trasate de legiuitori. Două hotărâri ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), una din 1994 şi alta din 2001, interzic călcatul pe iarbă şi accesul cu bicicletele în parcuri. Amenzile, cuprinse între 40 şi 60 de lei, nu sunt aplicate însă decât în anumite parcuri, probabil acolo unde zelul gardienilor e mai mare. În Parcul Tineretului, de exemplu, din sectorul 4, în Drumul Taberei, din sectorul 6, şi în Herăstrău, din sectorul 1, plimbatul pe role şi pe bicicletă nu e sancţionat şi nici n-a murit nimeni din asta.

În Tineretului însă, un grup de tineri care jucau volei pe iarbă a fost izgonit de gardieni. Asta în condiţiile în care iarba din acel parc creşte singură, nu munceşte nimeni ca s-o planteze sau s-o ude, iar, vara, parcul se transformă în ştrand ad-hoc, deşi scăldatul în apa lacului e interzis.

Bate şaua ca să priceapă primarii

George Culda, preşedintele Asociaţiei „Bate Şaua să Priceapă Iapa”, spune că, în ciuda eforturilor sale de a sensibiliza autorităţile locale în favoarea bicicliştilor, realitatea de pe teren demonstrează că, voit sau inconştient, cineva a înţeles sau a interpretat greşit mesajul lui.

„Din 2007, în numele Asociaţiei «Bate Şaua...», fac lobby la autorităţi pentru a se da acces liber în parcuri. De mulţi ani, situaţia e confuză. În unele parcuri, cum e Parcul Plumbuita, din sectorul 2, a fost emisă o hotărâre a consiliului local prin care se interzice expres accesul cu bicicleta. Motivele sunt în general puerile. În conştiinţa multora încă există teama rămasă de pe vremea lui Ceauşescu, cum că nu avem voie cu bicicleta în parcuri”, explică George Culda.

El crede că cei mai mulţi bucureşteni adulţi nu mai au curajul să utilizeze bicicleta în traficul urban deoarece n-o mai stăpânesc bine. „De aceea consider necesar ca, în primul rând, marile parcuri ale Capitalei să fie amenajate pentru deplasarea cu bicicleta, în condiţii de siguranţă şi confort, pentru ca oricine să se poată plimba sau antrena, fără să deranjeze şi fără să fie deranjat”, arată Culda.

Şi edilii promit piste

Nu e de acord arhitectul-şef al sectorului 3, Ştefan Dumitraşcu, pe motiv că plimbatul cu bicicleta sau cu rolele prin parcuri poate produce accidente în rândul pietonilor. „De aceea am amenajat piste pentru biciclişti pe toate arterele sectorului 3, iar în parcuri am creat spaţii speciale pentru rolleri. Le-am oferit oamenilor alternative şi e normal ca acum să putem pune în aplicare Codul Rutier”, explică Dumitraşcu motivul pentru care Parcul IOR a devenit interzis celor care „se dau pe roţi”.

Mai împăciuitor, primarul general, Sorin Oprescu, a promis recent, în cadrul Campaniei „Capitala creşte Verde”, că va face kilometri întregi de benzi pentru biciclişti chiar în Tineretului: „Special pentru bucureştenii dornici să circule cu bicicleta avem un proiect. Este vorba despre 6 kilometri de alei pentru biciclişti, cu dublu sens, la toate intrările parcului, cu trasee delimitate. Acest proiect va intra în execuţia Admi nis traţiei Lacuri, Parcuri şi A gre ment”.

O linie de mijloc e trasată de ecologistul Dragoş Bucurenci, care crede că locul bicicliştilor nu e pe aleile parcurilor, „unde se joacă copii şi se plimbă persoane vârstnice”. „Abuzivă nu e interdicţia, ci faptul că nu se oferă opţiuni, adică piste speciale pe care să poată circula, ferind pietonii. Şi aici e nevoie de presiunea opiniei publice pen tru ca primăriile să facă mai multe astfel de piste în cel mai scurt timp”, conchide Bucurenci.

"Consider necesar ca, în primul rând, marile parcuri ale Capitalei să fie amenajate pentru deplasarea cu bicicleta, în condiţii de siguranţă şi confort.", George Culda, preşedintele Asociaţiei „Bate Şaua să Priceapă Iapa”

PETIŢII ŞI INIŢIATIVE

„Ne-am civilizat şi noi, ştim să stăm pe iarbă”

Aproape 700 de bucureşteni au semnat o petiţie on-line, prin care cer Primăriei Capitalei să abroge hotărârile ce interzic călcatul pe iarbă şi plimbatul cu bicicleta în parcuri.

Consilierul PDL Mircea Valentin s-a autosesizat şi a depus deja la comisiile locale un proiect de hotărâre prin care se permite călcatul pe iarba din parcuri.

„A trecut de primele avize, ne mai trebuie cel de la Direcţia Inspecţii din primărie, apoi putem s-o supunem aprobării consiliului. Vor fi spaţii special create, cu gazon de stadion, rezistent la călcat, pe care cetăţenii să se poată relaxa”, îşi explică demersul Valentin, care admite că în administraţia publică există şi mulţi funcţionari cu „vederi de cal”, din cauza cărora acest proiect este tărăgănat.

El însuşi roller şi biciclist, consilierul PDL a aflat de la reporterul EVZ că plăcerile sale încală legile.

„Absurd! Cum să nu avem voie cu rolele şi cu bicicleta în parc?! O să completez proiectul referitor la călcatul pe iarbă, astfel încât să permitem şi plimbările pe bicicletă sau role”, promite Valentin.

Să importăm bun-simţ

Viviana Druga, iniţiatoarea proiectului artistic „Republika Banana”, crede că interdicţia de a călca iarba are legătură şi cu proasta creştere a românului.

„Teoretic, nu are sens această interdicţie, poate s-a transmis dintr-o obişnuinţă cu huligăneala, omorârea lebedelor, dar în momentul în care se produce o conştientizare generală că acesta e un spaţiu public, pe care trebuie să-l împărţim şi să-l protejăm, cred că suntem în punctul în care ar trebui să se dea liber la verde. De ce nu importăm nişte bun-simţ relaxat, omenesc: staţi pe iarbă, nu stricaţi, enjoy!”, spune Druga.

Şi Bucurenci crede că românii s-au copt suficient cât să fie în stare să calce pe spaţiul verde: „Ne-am civilizat şi noi şi am învăţat să stăm frumos pe iarbă, aşa că e timpul să le cerem primăriilor să schimbe această regulă. Peste tot în Europa, în parcuri, se stă pe iarbă”.

PERICOL. Dacă stai la soare, pe iarbă, şi te vede vreun poliţist comunitar zelos, rişti să iei amendă cel puţin 40 de lei Foto: Răzvan Vălcăneanţu

LEGISLAŢIE

Amenzi cuprinse între 40 şi 100 de lei

Codul Rutier, respectiv regulamentul de aplicare a acestuia (Ordonanţa 195/2000), interzice, la articolul 195, litera j, accesul cu bicicletele pe aleile parcurilor, cu excepţia cazurilor când nu stânjenesc circulaţia pietonilor. Amenda e cuprinsă între 60 şi 80 de lei. Hotărârea CGMB nr. 10/2001 interzice accesul în parcuri cu mijloace auto, moto, velo sau cu tracţiune animală, cu excepţia autovehiculelor de intervenţii. Aceeaşi hotărâre interzice călcatul pe iarbă.

În ambele cazuri, amenda e cuprinsă între 40 şi 60 de lei (persoane fizice) şi între 60 şi 100 de lei (persoane juridice). Când s-a votat, hotărârea a făcut mare vâlvă, dar nu din cauza acestor restricţii, ci din cauză că interzicea accesul cu maşina în parcuri. A fost interpretată ca o lovitură dată bucureştenilor de fiţe, care mergeau la terasele din parcuri numai cu maşina. Între timp, situaţia acestora s-a reglementat: fiecare şmecher şi-a făcut rost de câte o legitimaţie de acces în parc, pe motiv că ar fi „maşină de intervenţie”. CITIŢI ŞI:

LIVIA CIMPOERU: Infractorii cu ghidon DEZBATERE EVZ: Unde ne mai putem plimba cu rolele şi bicicleta?