Proprietarii clădirilor protejate ar putea rămâne cu terenul gol timp de 30 de ani, perioadă în care vor avea voie doar să refacă imobilele. Autorităţile nu iau în calcul exproprierea celor care sunt neglijenţi.
Incendiul de la Moara lui Assan din Capitală a fost o neglijenţă sau a fost provocat intenţionat, având în vedere că terenul de sub complex valorează 47 de milioane de euro. Până când se vor găsi vinovaţii, autorităţile locale, aflate la final de campanie electorală, ar trebui să explice cum a ajuns un monument istoric o ruină şi cine sunt adevăraţii proprietari.
Focul a fost stins după 30 de ore, aşa că edilii au uitat de incident, iar ministrul Culturii, Mircea Diaconu, a plecat la un festival de film. Totuşi, el a explicat că, săptămâna viitoare, Executivul va discuta modificarea legii monumentelor în aşa fel încât cei care vor să distrugă monumente - ca să facă afaceri imobiliare cu terenul - să fie blocaţi.
"Luni o să avem un raport cu ce s-a întâmplat şi care este situaţia în acest moment. În viitoarea şedinţă de Guvern vom discuta modificarea legii monumentelor. Proprietarii nu vor avea voie să construiască nimic timp de 30 de ani, chiar dacă monumentul dispare", a explicat, pentru EVZ, ministrul Culturii. Pe de altă parte, autorităţile nu spun nimic când vine vorba de expropriere. Potrivit legii, proprietarii clădirilor monument pot fi expropriaţi pe cale de utilitate publică dacă le lasă în paragină. Întrebat dacă ia în considerare această variantă, Mircea Diaconu a evitat să dea un răspuns. Acesta a mai precizat că, în cazul incendiului de la Moara lui Assan, vor fi sesizate organele de cercetare penală.
Ne puteți urmări și pe Google News
Capcana noii legi
Potrivit arhitecţilor de la Universitatea de Arhitectură "Ion Mincu", legea e bună, dar dacă proprietarii nu vor fi obligaţi să construiască monumentele distruse la loc - este de prisos. "Ar trebui obligaţi să reconstruiască imobilul de care nu au avut grijă, iar dacă nu sunt în stare, ar trebui expropriaţi", au explicat specialiştii.
Primele distrugeri ale ansamblului Moara lui Assan au fost semnalate autorităţilor începând cu anul 1995. Arhiva şi mobilierul de valoare rămase de la foştii proprietari ai fabricii au fost valorificate ilegal, iar utilajele fabricate la Viena înainte de anii 1900 au fost dezmembrate şi vândute la fier vechi, cu toate că erau piese de o deosebită valoare pentru istoria tehnicii.
În 2005 au început demolări executate în mare grabă şi fără autorizaţiile necesare la unele corpuri de clădiri ale ansamblului, dar şi distrugeri deliberate care au transformat acest monument istoric în rune. Competenţele administrative în cazul ansamblului Morii lui Assan revin Ministerului Culturii şi Cultelor, respectiv Primăriei Capitalei. Ministerul putea decide exproprierea imobilului, iar Municipalitatea era obligată să urmărească starea monumentului.
Istoria morii cu abur
Construcţia a fost realizată în anul 1853, pe un teren cumpărat de Gheorghe (George) Assan de la Epitropia Ghica. Moara a fost ridicată într-o perioadă când în Bucureşti nu exista nici măcar o singură fabrică de cărămidă.
În registrele comerciale, Moara lui Assan era înregistrată ca "Societatea Anonimă Fabricile Assan" pentru industria şi comerţul făinii, uleiurilor vegetale, lacurilor, culorilor şi altor produse similare". Construcţia de la Obor a fost botezată de bucureşteni - Moara lui Assan, Moara cu valţuri, Moara de foc sau Vaporul lui Assan. Citiţi şi:
- Incendiile repetate de la Moara lui Assan ascund interese uriaşe
Recomandările noastre
