Editura Evenimentul si Capital

Înaintea lui Pelé a fost Andrade. Povestea primului fotbalist de culoare din Europa

José Andrade a uimit la JO de la Paris
Autor: | | 0 Comentarii | 172 Vizualizari

Fotbalul anilor 20 a fost marcat în „Bătrânul Continent” de un „magician” al balonului. Uruguayanul José Leandro Andrade a avut onoarea de a fi primul jucător de culoare care a evoluat în Europa, cu ocazia Olimpiadei de la Paris, din 1924.

José Leandro Andrade s-a născut în orașul Salto (Uruguay), în anul 1901. Mama sa era originară din Argentina, iar José Ignacio Andrade se presupune că ar fi tatăl lui Leandro. Avea 98 de ani în momentul în care a fostrecut pe certificatul de naștere ca martor. Presupusul tată a fost expert în magia africană, și se crede despre acesta că a fost un sclav african, ce a reușit să evadeze din Brazilia.

În prima jumătate a secolului XX, fotbalul se juca după un singur sitem: celebrul „WM” (2 fundași-3 mijlocași și 5 atacanți). Aici îl regăsim și pe mijlocașul dreapta uruguayan José Leandro Andrade, cel care și-a petrecut cariera de jucător în special la cluburi din țara natală (Bella Vista, Reformes, Nacional, Panarol Montevideo), iar în ultima perioadă ca jucător (1934-1935) la echipele argentiniene Atletico Atlanta, Lanus, Wanderers și Argentinos Junior.

În ceea ce privește evoluțiile sale în naționala din uruguay, Andrade a debutat în 1922, iar un an mai târziu a câștigat cu reprezentativa sa Copa America. Însă, povestea lui José Leandro Andrade a prins contur în anul 1924, la Jocurile Olimpice de la Paris. Sosirea sa în „Orașul Luminilor” a provocat isterie chiar și printre cei mai mari scriitori ai vremii. Primul meci al Uruguayului a fost împotriva Iugoslaviei (7-0!). Andrade a fost titular, iar acest meci avea să prindă loc de cinste în filele de istorie ale fotbalului. A fost primul jucător negru care a evoluat într-o partidă din Europa. Jocul lui era savurat de fiecare dată de spectatori, pe care îi încânta cu fiecare atingere de balon. În ediția Olimpiadei de la Paris, Andrade a devenit și campion olimpic alături de naționala sa în urma succeselor realizate cu SUA (scor 3-0), Franța (5-1), Olanda (2-1) și Elveția (finală/3-0). Debutul său pe tărâm european i-a adus doar laude din partea presei franceze, și nu numai... Eduardo Galeano, ziarist uruguayan, titra din cartea „Fotbal, lumini și umbre”: „Europa nu mai văzuse niciodată un negru jucând fotbal. La Olimpiada din '24, uruguayanul José Leandro Andrade a uimit cu jocul său de lux. Pe linia de mijloc, muntele de om cu trup de gumă şterpelea mingea fără să-şi atingă adversarul şi când se lansa în atac, unduindu-şi corpul, înşira adversarii. La unul dintre meciuri a traversat jumătate de teren cu mingea odihnindu-i-se pe cap. Publicul îl aclama, presa franceză îl numea «Perla N­eagră»”.

Doar un gol pentru națională

Peste patru ani, Andrade a participat din nou alături de Uruguay la JO. Ploaia de goluri din ediția de la Paris nu a mai putut fi repetată, dar, chiar și așa, „Azzurii” au jucat finala cu Argentina, pe care au câștigat-o după o rejucare, datorată scorului de egalitate consemnat în primul meci.

În toate prezențele sale la Jocurile Olimpice, Andrade nu a marcat nicun gol. S-a revanșat, în schimb, în 1930, la Cupa Mondial, ce a avut loc chiar în Uruguay. Trofeul fiind câștigat de țara gazdă a turneului, și, astfel, „celeștii” aveau să cucerească prima Cupă Mondială din istorie.

A murit în sărăcie

În 1933, eroul acestei povestiri s-a retras din naționala Uruguayului. A bifat 33 de selecții în 11 ani și a izbutit să marcheze un singur gol, în ciuda evoluțiilor sale magice de pe teren (la Copa America, pe 11 noiembrie 1929, împotriva naţionalei statului Peru).

A trecut în neființă la vârsta de 56 de ani (5 octombrie 1957). S-a născut sărac, a murit sărac, răpus de „boala poeților”, tuberculoza.

De-a lungul carierei sale de jucător, José Leandro Andrade a avut numeroase oferte de a evolua în fotbalul din Europa, după sclipirile sale de la Paris, dar a ales să îmbrace echipamentele formațiilor din America de Sud. „A fost un simbol pentru toţi negrii într-o perioadă grea pentru negri”, aveau să scrie, peste decenii, jurnaliştii uruguayeni.

Interesant este că, în 1950, Victor Rodriguez Andrade, nepotul său,a devenit şi el campion mondial cu „celeştii”. În 1950, brazilianul Pelé avea vârsta de 10 ani. Acum, este considerat a fi cel mai mare jucător din toate timpurile și poartă aceeași denumire: „Perla Neagră”.

„Pantofii din lac au luat locul espadrilelor cu mustăţi pe care le adusese de la Montevideo şi un joben a înlocuit şapca jerpelită. Cronicile epocii salutau stampa acelui monarh al nopţilor din Pigalle - pasul elastic, jucăuş, strâmbătura şugubeaţă, privirea printre gene aruncată de departe şi o costumaţie mortală: batiste din mătase, jachetă în dungi, mănuşi de culoarea oului de raţă şi baston cu măciulie din argint” - Eduardo Galeo




Alte articole din categoria: Fotbal extern

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate