Editura Evenimentul si Capital

În Vest ți se spune să nu bei apă de la chiuvetă, în București, practic, producem apă plată

Autor: | | 11 Comentarii | 3428 Vizualizari

Două milioane de bucureșteni sunt clienții unei singure companii - e vorba de Apa Nova București. L-am provocat la opinie pe noul director general, Mădălin Mihailovici, omul care a avut curajul să organizeze prima dezbatere publică pe utilități din România, și asta într-o perioadă în care imaginea companiei a avut mult de suferit.

Reporter: Dle Mădălin Mihailovici, ați avut un dialog public cu 1500 de bucureșteni. Pe de o parte, poate ar fi sănătos ca şi instituțiile publice să preia modelul; pe de o parte mulţi s-au mirat ca ați ales să intraţi într-o situație cu potențial exploziv.

Mădălin Mihailovici: Ce fac alţii e treaba lor, deşi pot să spun că m-aş simţi mai confortabil, în calitate de cetăţean contribuabil, dacă aş afla din astfel de consultări publice care este stadiul construcţiei de autostrăzi sau despre strategiile naţionale în materie de fiscalitate, educaţie, sănătate. În ceea ce ne priveşte, Apa Nova Bucureşti este o companie românească, parte a liderului mondial Veolia. Contractul cu bucureştenii figurează în topul Băncii Mondiale, este un contract bazat pe eficienţă şi pe performanţă, dat ca exemplu de bune practici peste tot în lume. Ei bine, asta obligă nu doar la dialog, ci şi la cultivarea încrederii reciproce. Aţi observat că în toate analizele despre criza economică soluţiile încep cu sintagma „reclădirea încrederii”? Nu cu tipărire de bani, nu cu fabrici şi uzine, ci cu reclădire a încrederii. Cu resetarea pe care o dorim şi noi. Până acum au existat trei lumi - autoritatea locală, compania şi cetăţenii – şi aceste lumi nu s-au vazut niciodata faţă în faţă; au schimbat între ele ştampile, facturi. Ori, eu cred că civilizaţia înseamnă altceva şi altceva-ul asta începe cu o strângere de mână şi o privire ochi în ochi. Cu încredere adică.

Două milioane de oameni numără Bucureştiul şi cele două milioane de oameni trebuie să aibă mereu apă bună de băut, fără niciun fel de compromisuri. Este o chestiune de siguranţă naţională, dacă doriţi. Nimeni nu se joacă cu sănătatea oamenilor – şi specialiştii Apa Nova Bucureşti cu atât mai puţin.

Eu, directorul Apa Nova, beau apă de la robinet.

R: Suntem bombardați cu promisiuni de mai bine, de schimbare, dialog etc…

Mădălin Mihailovici: Este adevărat că am greşit în comunicare, ne asumăm asta. Aveţi dreptul de a fi informaţi constant despre munca noastră, cu bune şi cu rele.

Dar unii au promis, noi am făcut. Vă propun un exerciţiu de memorie: în anul 2000, când Apa Nova Bucureşti a preluat concesiunea de la Primăria Municipiului Bucureşti (PMB), costurile pentru apă şi canalizare însemnau 7,1% din venitul unei familii; în 2015, ponderea acestora s-a redus la 2,4%. Ca să rămânem la preţ: dintre capitalele europene învecinate, doar Belgradul şi Sofia au preţuri mai mici decât noi, dar acolo modernizarea staţiilor încă aşteaptă; la Sofia apa curge gravitaţional, iar staţia de epurare nici nu se compară cu ceea ce avem noi la Glina, de exemplu. Când staţia lor s-a blocat, bulgarii tot la specialiştii noştri au apelat. Budapesta, Varşovia, Bratislava sau Praga, că să mergem la Europa Centrală, au preţuri mult peste noi, unele mai mult decât dublu. În Vest ţi se spune să nu bei apă de la chiuvetă, în Bucureşti, practic, producem apă plată. Mai departe: din 33 de oraşe mari din România, luate ca preţ pe apă/canal, Bucureştiul este abia pe locul 29, cu apă mult mai ieftină decât în Constanţa, Piteşti, Târgovişte sau Baia Mare.



R: Tariful serviciilor reprezintă un su biect fierbinte. Cine îl stabileşte? Pri măria? Apa Nova Bucureşti? Câteva detalii?

Mădălin Mihailovici: Ar fi simplu dacă am putea controla preţurile, dar şi riscant pentru populaţie. Aşa că nimeni din Apa Nova Bucureşti şi nimeni din cadrul Primăriei nu decide discreţionar preţul. Tarifele sunt calculate de către o echipă de experţi intenaţionali, pe baza unei formule elaborate de Banca Mondială şi reflectă costurile asociate prestării serviciilor. Formula din contratul cu PMB are mai multe componente printre care costurile de funcţionare, procesele tehnologice implicate, investiţiile, factorii naturali (ex. calitatea apei brute care este procesată), nivelul taxelor şi impozitelor.

Există două tipuri de modificări de preţ: cele ordinare, care ţin de actualizarea în raport cu inflaţia (atunci când se depăşesc nişte praguri de variaţie) şi cele extraordinare, care ţin de preluarea administrării unor noi obiective sau activităti care de regulă înseamnă investiţii suplimentare. Spre exemplu, construirea staţiei de tratare apă potabilă Crivina, realizarea reţelelor telescopice, înlocuirea branşamentelor din plumb, curăţarea casetei, realizarea canalului de legatură, modernizarea staţiei de epurare Glina, etc.

Pe baza raportului emis de Comisia de Experţi internaţionali independenţi (aleşi prin tragere la sorţi), Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) decide dacă acceptă sau nu modificarea de tarif propusă. Să ştiţi că de la începutul lui 2016, tarifele noastre au scăzut până acum de două ori. Vă întreb: mai cunoaşteţi vreun operator de servicii publice din România care a redus preţurile? În cazul nostru, tarifele au scăzut în primul rând datorită finalizării unor investiţii şi reducerii TVA, deci datorită re-ducerii costurilor şi taxelor. Investiţiile au fost demarate de mult timp, conform unui calendar foarte exact şi au fost finalizate conform graficului.

R: Ieftin şi bun nu există. Nu pot sa nu va întreb daca reducerea tarifelor nu afectează calitatea!

Mădălin Mihailovici: În toată lumea civilizată, cel mai bun preţ este preţul corect. În cei 15 ani de când Apa Nova administrează apa şi canalizarea Bucureştiului, lucrurile s-au schimbat esenţial în bine. Știţi ce vă spune un spaniol sau un francez când îi intraţi prima dată în casă, după ce vă salută? Să nu beţi apă de la robinet. În tot Occidentul cam aşa merg lucrurile... Au cu siguranţă alte avantaje, dar la apă stăm foarte bine. În Bucureşti, apa nu iese din staţie dacă nu este bună de băut. Şi dincolo de vorbe sunt 55 de parametri din care unul singur dacă nu este respectat, uzina de apă se blochează. Da, se blochează, nu mai curge apă la chiuvetă. Calitatea apei este controlată automat, continuu şi permanent pe fluxul de producţie, urmărindu-se parametri fizici, biologici şi microbiologici. În plus, în reţeaua de distribuţie se fac analize în 50 de locuri, stabilite de Direcţia de Sănătate Publică. Pe lângă toate acestea, mai puneţi la socoteală că activitatea Apa Nova Bucureşti e verificată de nu mai puţin de 13 entităţi ale statului român, plus controlul companiei-mama, Veolia. Când eşti lider mondial, când peste 100 de milioane de oameni beau apă furnizată de tine, când ai 4245 de uzine pe toată planeta, cand te cheamă japonezii să le decontaminezi Fukushima sau chinezii să tratezi apele toxice la Tianjin, ei bine, nu-ţi permiti nicio abatere de la calitate, indiferent că eşti la Bucureşti sau în alt oraş al lumii civilizate. Veolia deţine şi savoir faire-ul necesar desalinizării apei şi transformării acesteia în apă potabilă, resursă preţioasă în ţări cum ar fi Emiratele Arabe Unite şi Kuweit.

În altă ordine de idei, reducerea ta ri felor este un rezultat direct al finalizării unor investiții în infrastructură (am dat mai sus câteva exemple), lucrări care au fost planificate si finalizate pe un calendar foarte riguros.

Loading...
Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Economie

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate