Editura Evenimentul si Capital

În fiecare prost eu văd un șef... | Istoriile lui Alex. Ştefănescu

Alex Ştefănescu
Autor: | | 18 Comentarii | 4187 Vizualizari

Era în 1972. Pe scena Teatrului Național Constanța (mă aflam printre spectatori) șiau făcut apariția cântărețul Tudor Gheorghe, cu chitara, și poetul Romulus Vulpescu. Sutele de oameni din sală îi sorbeau din priviri.

Tudor Gheorghe, actor la Craiova, se remarcase în ultimii ani punând pe muzică și cântând poezii românești alese de el însuși, cu bun-gust, din cărți uitate sau ignorate. Romulus Vulpescu, cunoscut ca poet, dar mai ales ca traducător, era un erudit boem, combinație de însușiri mai rar întâlnită. Recitalul a început cu o poezie a lui Romulus Vulpescu pusă pe muzică de Tudor Gheorghe: „În fiecare zi ne batem joc/ De păsări, de iubire și de mare...” După ce Tudor Gheorghe cânta un vers, acompaniat de chitară, Romulus Vulpescu îl spunea, amplificându-i ecoul în sufletele celor celor din sală. (Acest gen de întărire a cântecului prin recitare îl va practica și Adrian Păunescu, cu mare succes, la Cenaclul „Flacăra”.)


FOTO: Tudor Gheorghe



Activiștii PCR instalați în primul rând, chiar lângă scenă, nu erau ei prea sensibili, dar se simțeau flatați constatând că încă din al doilea vers a venit vorba despre mare, principalul atu geografic al județului. Așa se explică de ce la enumerarea „De păsări, de iubire și de mare” au dat din cap aprobator și rudimentarul Vasile Vâlcu, prim-secretar al Comitetului Județean al PCR, și ușuraticul George Crișovan, secretarul cu propaganda.

A urmat însă un nou cântec, care începea așa: „În fiecare prost eu văd un șef”. Cântat de Tudor Gheorghe și declamat de Romulus Vulpescu, versul a produs stupefacție. Demnitarii comuniștii au încercat să râdă, creând impresia falsă că aprobă asemenea aluzii, și, drept urmare, publicul a izbucnit la rândul lui într-un râs devastator. Dar, imediat după aceea, tovarășii în costume negre din primul rând au părăsit sala, negri și la față de supărare.

(Ca să fiu sincer, versul mi-a venit în minte nu de mult, înainte de alegerile prezidențiale, când Tudor Gheorghe și-a exprimat preferința pentru Victor Ponta!)

Au trecut, de atunci, 44 de ani. Romulus Vulpescu, din păcate, nu mai e în viață, dar Tudor Gheorghe continuă să facă săli pline, cu cântecele lui care umplu spațiul cu sonoritatea lor solemnă, iar apoi urcă spre cer, ca un dar făcut zeilor. L-am văzut, recent, la Sala Palatului, însoțit nu de femei goale (și proaste dansatoare), ca atâția alți artiști în vogă azi, ci de Orchestra Națională Radio și de Corul „Madrigal”. Ce mobilizare de forțe ale lumii muzicii! Ce colaborare între artiști de elită ai țării! Era joi, 3 martie 2016, și mă bucuram că sunt încă în viață și că am și eu un loc la Concertul „Primăvara simfonic”, reluat după 15 ani, într-o formă nouă.

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Invitaţii evz

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate