Editura Evenimentul si Capital

Vrăji, farmece şi măritiş. Superstiţii populare legate de Sfântul Andrei

8dc0b3615c66bae784e1027a4d7b7386
Autor: | | 24 Comentarii | 3941 Vizualizari

Noaptea de 29 spre 30 noiembrie, cea care precede Sărbătoarea Sfântului Andrei, este considerată favorabilă pentru vrăji, farmece şi incantaţii de ghicire a ursitului unei fete sau de "legare" a unui viitor bărbat pentru o tânără femeie.

Se spune că "la Sfântul Andrei creşte ziua cât bobul de mei" şi că, în această noapte toate animalele vorbesc între ele, dar nu este bine să le asculţi. În unele zone ale ţării, fetele îşi pun sub pernă 41 de boabe de grâu şi, dacă visează că le ia cineva grâul, se mărită. În special la sate se practică diverse ritualuri pentru protecţia de rele, bunăstare şi dragoste. Cele mai multe ritualuri sunt dedicate atragerii iubirii. De pildă, prin ascunderea sub pernă a unui fir de busuioc sfinţit, se crede că se obţine în vis imaginea "ursitului". Pentru "atragerea" acestuia este mult folosită şi metoda "făcutului cu ulcica". La miezul nopţii, singură la gura sobei, tânăra întoarce cu gura în jos o ulcică nouă de lut, iar pe dosul vasului lasă să pâlpâie trei cărbuni. În timp ce roteşte ulcica uşor, rosteşte o incantaţie menită a suscita o atracţie irezistibilă pentru cel iubit. Un obicei de pe vremea bunicii este şi cel conform căruia unele tinere încearcă "să îşi vadă" viitorul soţ la miez de noapte. Aşezate complet dezbrăcate între două oglinzi, într-o cameră întunecoasă, cu câte o lumânare în fiecare mână, încearcă să privească în oglinda din faţă pentru a vedea imagini reflectate din oglinda din spate. Se crede, şi unele persoane chiar au avut această iluzie, că prin faţa ochilor încep să se perinde scene de viaţă, că tânăra îşi vede viitorul soţ sau, iar în unele cazuri că i se dezvăluie scene din viitor. Un pantof în uşa casei părinteşti Sfântul Andrei este ocrotitorul României, Rusiei şi Scoţiei, "cel dintâi chemat la apostolie" de către Mântuitorul lumii. În Scoţia de exemplu, în zonele unde se respectă tradiţia, femeile tinere trebuie să se roage în noaptea de 29 noiembrie, urmând ca a doua zi să desluşească un semn despre un viitor soţ. Pentru a face aceasta, ele trebuie să arunce un pantof în uşa casei părinteşti. Dacă vârful pantofului este îndreptat către cas , ele sunt menite a rămâne necăsătorite încă un an. Dacă, dimpotrivă, vârful pantofului nu este orientat către casă, înseamnă că se vor mărita curând. Un alt vechi obicei scoţian este cel ca o tânără femeie să decojească un măr dintr-o singură şi continuă mişcare a cuţitului. Coaja de măr urmează apoi să fie descifrată drept o iniţială a numelui viitorului soţ. În legendele populare din Moldova, Basarabia şi Transilvania, Apostolul Andrei apare ca un bătrân cu o aureolă luminoasă, căruia fiarele sălbatice i se supun. Conform credinţei populare, în noaptea dinainte de Sfântul Andrei (29 noiembrie) ies strigoii. Pentru a se proteja gospodăria de lupi şi strigoi, în anumite zone ale ţării se ung cu usturoi ţăruşii de la porţi, ferestrele, pragul uşilor, chiar şi fântânile. Un bob de grâu, o dorinţă Din bătrâni, ziua mai este numită şi "Sântandrei", "Ziua lupului" sau "Noaptea strigoilor". Se ştie ce a simbolizat lupul pentru daci dacă însuşi steagul lor avea înfăţişarea unui balaur cu cap de lup... Se crede că de Sântandrei, lupul devine mai sprinten şi îşi poate îndoi gâtul ţeapăn - de aici şi credinţa că "îşi vede lupul coada". Odinioară, în Moldova, noaptea Sfântului Andrei se numea Păzitul Usturoiului şi se celebra ca un Revelion (de aici şi ipoteza că în noaptea de 29 noiembrie dacii serbau trecerea în Noul An). Tinerii se adunau în cea mai mare casă din sat, ale cărei ferestre şi uşi erau mânjite cu usturoi încă de cu zi. De cum se făcea seară începeau petrecerea, mâncau şi beau, iar dimineaţa ieşeau în curte unde, împreună cu lăutarii jucau covata cu usturoi ce era păzită peste noapte de o bătrână din sat. După terminarea petrecerii, usturoiul din covată era împărţit între ei şi pus la icoane pentru a fi feriţi peste an de boli şi farmece. În această seară se obişnuieşte să se semene grâu în diverse vase, iar pentru fiecare bob aşezat se spune în gând o dorinţă. Dacă răsare un grâu frumos şi des, cel care l-a semănat va fi sănătos şi norocos în noul an!

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Administratie Locala

evz.ro

libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate