Editura Evenimentul si Capital

Îl somez pe Traian Băsescu să răspundă direct și nu pe ocolite: E anticonstituţională implicarea SRI în supravegherea tehnică pe parcursul instrucției penale? | ROMÂNIA LUI CRISTOIU

Ion Cristoiu
Autor: | | 15 Comentarii | 2605 Vizualizari

Mă număr printre cei care urmăresc cu atenţie intervenţiile lui Traian Băsescu în presă şi pe reţelele sociale. Unul dintre motive îl reprezintă plăcerea lui Traian Băsescu de a se pronunţa în chestiuni controversate ale momentului din perspectiva experienţei dobîndite ca şef de stat timp de 10 ani neîntrerupţi.

Miercuri, 24 februarie 2016, Traian Băsescu a fost invitatul emisiunii Naşul, moderată de Radu Moraru, la Naşul Tv.

Faţă de alte dăţi, aveam un motiv în plus de a-l urmărit cu atenţie pe Traian Băsescu. Din cîte se ştie, pe 16 februarie 2016, CCR a dat un Comunicat în care se spune la un moment dat: „În aceeași zi, Plenul Curții Constituționale, (…) a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală – Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, dispoziţii care au următorul conținut: «(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.» În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma «ori de alte organe specializate ale statului» din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală este neconstituţională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sînt garantate. De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, întrucît nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor.”

Într-un amplu editorial din 24 februarie 2016, din Evenimentul zilei, am arătat că sintagma se referă exclusiv la SRI, instituţie care, de 10 ani, realizează supravegherea tehnică pentru DNA şi DIICOT, la cererea unu procuror, pe baza autorizaţiei date de un judecător. Scriam acolo că SRI și-a făurit o bază tehnică de supraveghere și și-a format specialiști în domeniul supravegherii tehnice pentru îndeplinirea misiunii sale de apărare a Siguranței naționale.

La un moment dat, s-a decis – am înțeles că în CSAT și nu în Parlament, ca SRI să efectueze, prin tehnica și specialiștii săi, supravegherea tehnică dispusă de un procuror DNA sau DIICOT. Cum nu numai în România, dar și în alte țări, supravegherea tehnică ( interceptarea convorbirilor telefonice, supravegherea video, audio sau prin fotografiere, accesul la sistemul informatic) e deosebit de importantă prin probele oferite, se poate spune că dosarele DNA și DIICOT sînt făcute în mare parte și de SRI. Nu întîmplător la finele Comunicatelor DNA se trece Cu sprijinul SRI.

Deşi CCR n-a dat încă Motivarea şi, deşi multe voci susţin că, prin ea, decizia va viza nu precizarea din sintagmă prin numirea SRI, ci întreaga implicare a SRI, în anchetele DNA şi DIICOT, prin acordarea de sprijin tehnic, în spaţiul public s-a lansat ipoteza că decizia CCR va exclude SRI din domeniul supravegherii tehnice.

Indiferent de cum va suna Motivarea CCR, un lucru rămîne sigur. Atît în interpretarea Comunicatului, cît şi în opiniile din spaţiul public, implicarea SRI în supravegherea tehnică din cadrul anchetei penale a fost considerată neconstituţională, în sensul contrazicerii articolului 1, alin. 3 din Constituţia României.

Cum sună textul constituţional? „(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltarea a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sînt garantate.” Aşadar nu-i exclus ca CCR să fi considerat că implicarea SRI în supravegherea tehnică încalcă „demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţeneşti”.

În 24 februarie 2016 mă întrebam: De ce tace Binomul SRI-DNA? De ce tace DNA, cîtă vreme decizia ar putea lovi activitatea DNA? De ce tace SRI, cîtă vreme Comunicatul a creat în opinia publică impresia că, timp de 10 ani, prin implicarea în supravegherea tehnică, SRI a încălcat grav Constituţia.

N-a trecut mult timp şi SRI a răspuns. Nu direct, cum ar fi trebuit, ci prin Divizia Presă a Binomului SRI-DNA. Întreaga campanie împotriva Deciziei CCR sau, mă rog, a unei posibile interpretări în sensul interzicerii SRI de a se mai implica, s-a concentrat exclusiv pe alarma vizînd blocarea Luptei împotriva Corupţiei.

Indiscutabil, aşa cum am scris şi eu, scoaterea SRI din joc (instituţie care are tehnica şi specialiştii necesari) ar da o lovitură puternică anchetelor DNA şi DIICOT. Acest adevăr însă nu anulează, aşa cum a făcut Divizia Presă a Binomului SRI-DNA, întrebarea: E anticonstituţională implicarea SRI în supravegherea tehnică? Dacă e constituţională, altfel spus, dacă respectă drepturile individuale, care sînt argumentele? Dacă e anticonstituţională, altfel spus dacă încalcă drepturile individuale care sînt argumentele?

Indiferent de ce va spune Motivarea CCR, discuţia rămîne: Respectă drepturile individuale implicarea SRI în supravegherea tehnică, chiar dacă se face cu un mandat de la judecător?

O soluţie folosită de alte ţări e transferarea supravegherii tehnice la o unitate autonomă sau la Ministerul Justiţiei. Supravegherea tehnică presupune punerea între paranteze, în chip legal, a dreptului omului la viaţă intimă.

Constituția prin articolul 53 din Constituție, intitulat chiar așa, Restrîngerea exercițiului unor drepturi și sau al unor libertăți, stipulează că: „(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.”

Supravegherea tehnică, indiferent de cine o face, e așadar o restrîngere permisă de Constituție atît în cazul apărării securității naționale, cît și în cazul desfășurării instrucției penale. SRI supraveghează tehnic în cazul apărării securității naționale. Dacă ar fi să credem Deciziei CCR, în cazul apărării, supravegherea tehnică efectuată de SRI e constituțională, iar în cazul implicării în instrucția penală nu e. De ce ? De ce supravegherea tehnică de către SRI, cu mandat de la judecător, e anticonstituțională, iar supravegherea operată de o unitate ruptă de SRI, nu? Putem crede că există riscul ca SRI să folosească în scopuri proprii- inclusiv cele de implicare anticonstituțională în bătălia politică internă- datele obținute în urma supravegherii tehnice cerute de DNA sau DIICOT?

Altfel spus, cumva, lucrătorii SRI de la supraveghere tehnică dau DNA și DIICOT rezultatele supravegherii, după care, cum mulți dintre supravegheații în dosare de corupție sunt politicieni, demnitari, lideri de opinie, oameni de afaceri, le raportează și superiorilor din Serviciu pentru a fi folosite ca informații prețioase în bătălia politică din România, adăugîndu-le și pe cele aflate doar pentru SRI?

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Opinii EVZ

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate