Iată copacul care “ţine captive” păsările până le omoară. Specialiştii nu pot explica ciudatul fenomen.

Iată copacul care “ţine captive” păsările până le omoară. Specialiştii nu pot explica ciudatul fenomen.

Un copac care creşte în zona Oceanelor Pacific şi Indian îşi omoară vizitatorii prin intermediul seminţelor şi florilor extrem de lipicioase. Păsările râmân practic lipite de crengile copacilor. În imposibilitate de a se mişca şi a se hrăni acestea mor în copaci, arâtând ca nişte ornamente pe un pom de Crăciun.

Nu este neobişnuit pentru plante să „lipească” seminţe de corpurile animalelor care se apropie de ele. Acest comportament este înţeles ca făcând parte din strategia adaptativă a plantelor de a îşi distribui seminţele. Totuşi, nu este înţeles motivul  pentru care un gen de copac din regiunea tropicală din zona Oceanului Pacific şi a Oceanului Indian îşi omoară vizitatorii cu ajutorul seminţelor extrem de lipicioase care îngreunează păsările atât de mult încât nu mai pot zbura. Ecologii sugerează că aceasta este una dintre ciudăţeniile macabre ale evoluţiei.

Alan Burger, de la Universitatea Victoria din Canada, a auzit de copacii din genul Pisonia grandis şi de reputaţia infamă a acestora şi a decis să investigheze acest comportament. Multe dintre aceste specii de copaci au seminţe lungi acoperite cu un mucus gros şi mici cârlige, făcându-le foarte lipicioase pentru orice vieţuitoare care le atinge.

De asemenea, pe solul din jurul copacului aceste seminţe se pot aduna în număr foarte mare, iar o pasăre care aterizează aici va rămâne cu siguranţă blocată şi prinsă în cleiul lipicios al seminţelor. Dacă aceste păsări nu sunt vânate, vor muri şi se vor descompune la baza arborelui. Unele păsări rămân chiar şi pe crengile copacului, arătând ca ornamente macabre ale pomului de Crăciun.

Ne puteți urmări și pe Google News

Ocurenţa cu care acest lucru se întâmplă îi contrariază pe cercetători, negăsind nicio explicaţie pentru această strategie. Se credea că păsările care se descompun la rădăcina copacilor oferă nutrienţi, dar această ipoteză a fost infirmată de Burger, arătând că nu există nicio diferenţă în dezvoltarea arborilor de lângă „părinte” şi cei mai îndepărtaţi.Din contră, menţinerea în viaţă a păsărilor ar ajuta la distribuirea mai eficientă a seminţelor, aşa cum se întâmplă la restul copacilor.