De fapt, temele folosite de Orban în campania din Ungaria, respectiv discursul anti-Soros, demonizarea multinaționalelor, a băncilor, a Uniunii Europene, atacarea ONG-urilor, se regăsesc nu doar în România, ci în mai multe state din Europa Centrală și de Est precum Polonia, Slovacia, Serbia, Macedonia și Bulgaria.

Dar strategia Orban va avea același succes în România? Cred că nu, din simplul motiv că temele de campanie importate din Ungaria și folosite în România nu pot să aibă aceeași priză în România:

1.Tema Soros, subiect de glumă. Dacă facem un sondaj de opinie, probabil vom afla că 90% dintre români habar nu au cine este George Soros. În schimb, originar din Ungaria, Soros a investit zeci de ani și sute de milioane în mediul privat și ONG-urile din țara vecină. Probabil vă amintiți că, în campania pentru alegerile parlamentare din 2016, PSD a încercat să atace USR argumentând că este un partid finanțat de Soros. Strategia a mers atât de bine, încât un partid înființat în urmă cu doar câteva luni față de momentul alegerilor a obținut 8% (sigur, nu acesta este singurul motiv pentru succesul USR). Un alt moment penibil, dar de maximă vizibilitate și care a atras atenția alegătorilor a fost încercarea de a-l utiliza pe Soros drept principal finanțator al protestelor anticorupție din 2017. Încă se fac glume legate de cei 50 de lei pe care Soros i-ar fi dat fiecărui protestatar, dar mai ales de cei 30 de lei pentru fiecare câine care și-ar fi însoțit stăpânul în Piața Victoriei.

2. Tema naționalistă este captivantă pentru o categorie restrânsă din populație. Exemplu: rezultatul Partidului România Unită, condus de Bogdan Diaconu, după modelul PRM, cu doar 2,7%, la alegerile din 2018 demonstrează acest lucru. Toate temele folosite de Orban în campania de la parlamentare au fost cele utilizate și de PRU, de la Soros, respingerea imigranților, euroscepticismul, atacul la mediul privat.

3. Spre deosebire de Ungaria, românii privesc în termeni pozitivi Uniunea Europeană, chiar dacă încrederea în instituțiile europene a scăzut. Potrivit celui mai recent eurobarometru, mai bine de jumătate dintre români au încredere în Parlamentul European (56%, faţă de 45% media europeană) şi în Comisia Europeană (50% faţă de o medie europeană de 42%). Comparativ, doar 21% dintre români au încredere în Guvern. Iar integrarea în Uniunea Europeană este asociată de români cu lucruri mai degrabă pozitive: să plece la muncă în străinătate, să meargă în vacanțe doar cu buletinul. Mai mult, încă de la aderare, toate partidele, indiferent de culoare politică, au făcut apologia aderării la structurile europene, iar acum PSD schimbă discursul. Orban a alimentat politica euro-scepticismului timp de ani de zile, a avut o strategie în acest sens, nimic nu a fost lăsat la voia întâmplării.

4. Demonizarea multinaționalelor și a sistemului bancar. Încrederea românilor în stat, în instituții este foarte mică, iar atacurile înspre mediul privat vin tocmai din această zonă și a politicienilor aflați la putere. Prin urmare, credibilitatea atacurilor este redusă. Prin comparație, multinaționalele crează locuri de muncă, iar românii sunt mari amatori de credite bancare, chit că este vorba despre credite de consum sau pentru achiziționarea unei case, chiar dacă acest lucru nu se traduce direct într-un grad mare de încredere în bănci. Nici atacul din ultimele luni la BNR și la Mugur Isărescu nu este credibil. Guvernatorul șef este perceput drept un personaj care ține lucrurile sub control, stabil, în niciun caz responsabil pentru faptul că PSD a schimbat 3 premieri într-un an.

Opiniile exprimate de invitații EVZ aparțin autorilor și nu reprezintă punctul de vedere al publicației

• Comenteaza
• Nota comentarii
• Politica copyright