Editura Evenimentul si Capital

Ialomiţeanul care le-a adus românilor Coranul în limba lor

11traducator_VS
Autor: | | 96 Comentarii | 2294 Vizualizari

Profesorul universitar George Grigore este unul dintre cei doi români care au tradus, din limba arabă, cartea sacră a musulmanilor. A avut nevoie de zece ani pentru a reuşi.

Proiectul de traducere în care George Grigore, profesor doctor la secţia de arabă a Universităţii din Bucureşti, s-a înscris "cu naivitate" şi perseverenţă a durat 10 ani şi a început într-o zi de vară, la Bagdad, în anul 1990. Activitatea intensă de traducător, susţinută de cei 13 ani de studiu al limbii arabe realizat în Romania, la Universitatea din Bucureşti, dar şi în străinătate, i-au dat încrederea că poate să traducă orice, aşa că a ales "nimic altceva decât Coranul", conform propriilor afirmaţii.La 32 de ani, în Bagdad, George Grigore s-a aşezat în faţa maşinii de scris şi a început traducerea care avea să fie publicată în 2000, la editura Kriterion, devenind astfel al doilea traducător al Coranului din arabă în limba română. Prima traducere a fost realizată de Silvestru Octavian Isopescul, la începutul secolului XX. "Încă de la primele versete m-am împotmolit"Filologul român şi-a dat seama, încă de la primele rânduri, că intenţia sa de a traduce peste 6000 de versete nu va fi uşor de finalizat: "Când mă gândesc cum am început, îmi vine să şi râd de naivitatea mea. De la primele versete m-am împotmolit, dar nu m-am oprit. Am început să studiez, să citesc mai întâi despre Coran, despre islam, apoi comentarii coranice, traduceri ale Bibliei în limba română (pentru a-mi însuşi vocabularul religios), traduceri ale Coranului în alte limbi şi aşa mai departe", povesteşte filologul.Traducerea celor 114 de capitole ale cărţii, cunoscute sub denumirea de "sure", a necesitat zile şi nopţi de muncă. Profesorul povesteşte cum ziua bătea textul la maşina de scris, "iar noaptea, pentru că nu-mi puteam deranja vecinii, căutam explicaţii în comentariile coranice pregătindu-mă astfel pentru a doua zi". Demersul său părea unul solitar, o activitate care te izolează între patru pereţi. Totuşi, profesorul Grigore a menţinut contacte cu personalităţi ale vieţii religioase islamice de la Bagdad, Teheran şi Istanbul, dar şi din cadrul comunităţii islamice din România, pentru a discuta despre posibilităţile de interpretare a cuvintelor.La revenirea în ţară, George Grigore şi-a susţinut, în 1997, doctoratul despre "Problematica traducerii Coranului în limba română" la Universitatea din Bucureşti, sub coordonarea Nadiei Anghelescu, lingvist reputat şi directoarea Centrului pentru Studii Arabe.O carte cu interpretări diverseCa orice carte sfântă, Coranul poate primi diverse interpretări, dar profesorul consideră că acestea apar în funcţie de ce îşi doreşte fiecare de la text. El încurajeză apariţia a cât mai multor traduceri ale acestei cărţi sfinte în limba română, deoarece aşa vor fi dezvăluite cât mai multe dintre semnificaţiile sale.In spaţiul musulman de cult, limba în care este recitat Coranul are un statut important. Traducerea pe care a realizat-o profesorul Grigore este una informativă, adică "de comunicare a sensurilor Coranului în alte limbi". Autorităţile religioase islamice nu permit folosirea, în lăcaşurile de cult, a traducerilor substitutive, adică de înlocuire a textului coranic arab cu traducerea acestuia într-o altă limbă. De aceea, în moschei, Coranul se citeşte numai în limba arabă, explică Grigore.După publicare, traducerea a fost bine primită în spaţiul arab şi reeditată la Istanbul şi Teheran. Acasă, în Bucureşti, George Grigore încă mai păstrează Coranul după care a făcut traducerea, alături de alte zeci de exemplare, de la ediţii de lux la ediţii populare, precum şi traduceri ale acestuia în cele mai diverse limbi ale lumii.Despre arderea Coranului în Statele UniteProfesorul Grigore consideră că arderea Coranului, de către pastorul american Terry Jones, reprezintă un gest făcut cu premeditare şi destinat să jignească. "Atât pentru un musulman, cât şi pentru un nemusulman, terfelirea simbolurilor religioase, indiferent ale cui sunt, reprezintă un afront adus umanităţii. Respectarea celuilalt se face în primul rând prin respectarea valorilor în care crede şi care-i modelează existenţa", explică profesorul."Dialogul interreligios creştino-islamic este din ce în ce mai necesar în zilele noastre."George Grigore, prof. dr. Universitatea din Bucureşti

Ediţia bilingvă a Coranului

Dialog interreligios

Ambasador al Alianţei Civilizaţiilor

George Grigore s-a născut pe 2 februarie 1958, în Grindu, judeţul Ialomiţa. A absolvit, în 1983, cursurile "Facultăţii de Limbi şi Literaturi Straine", specializarea arabă-chineză, la Universitatea din Bucureşti. În 1997 a obţinut titlul de doctor în filologie. Domeniile sale de specializare şi cercetare ştiinţifică includ limba arabă literară, dialecte mesopotamiene, islamologie şi civilizaţie arabă, teme pe care le-a abordat în peste 30 de studii, publicate în reviste de specialitate româneşti şi străine. A publicat singura monografie din România despre yazidiţii din nordul Irakului (o sectă musulmană) cu titlul "O mărturie tulburătoare despre yazidiţi; Cartea Neagră; Cartea Iluminării", apărută în 1994, la Editura Călin. În 2000, a fost numit membru de onoare al "Uniunii Scriitorilor Irakieni". Din 2008 este ambasador al Alianţei Civilizaţiilor (organism ONU) în Romania, post care presupune promovarea unui dialog interreligios care să apropie lumea islamică de cea creştină. A fost invitat să ţină conferinţe pe teme legate de spaţiul islamic la universităţi din Bagdad, Casablanca, Tripoli, Doha şi Sharjah.

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Anchete EVZ

libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate