Editura Evenimentul si Capital

Horoscopul lui Dom' Profesor. Sf. Paști cad de Beltane

Radu Ștefănescu
Autor: | | 0 Comentarii | 2471 Vizualizari

Pe 30 aprilie s-au născut: Franz Lehar, Joachim von Ribbentrop, Robert Shaw, Ion Popescu-Gopo, Ilie Oană, Mina Minovici. Pe 1 mai s-au născut: Joseph Heller, William Lily, Danielle Darieux, Glenn Ford, Mihai Ralea, Vladimir Colin, Septimiu Sever, Maia Morgenstern.

În calendarul creştin ortodox sunt Sfinţii: Iacob, fiul lui Zevedeu şi Donat din Evria. Sfânta și Marea Sâmbătă. Tradiţional, pe 30 aprilie este Ajunul de Arminden - nu se coase şi nu se munceşte la câmp.

În calendarul creştin ortodox fix, pe 1 mai, sunt Sfinţii: Prorocul Ieremia, Eftimie, Ignatie, Acachie şi Isidora. În calendarul mobil este cea mai importantă sărbătoarea a creștinilor, Învierea Domnului. Sfintele Paști. Toate ale praznicului.

“Ajunul Armindenului – cel de al doilea moment, după Sf. Gheorghe, cea de a doua sărbătoare consacrată naturii renăscute, pline de vitalitate, cuprinde numeroase practici apotropaice îndreptate în principal asupra vrăjitoarelor, care încearcă să fure energiile vitale ale vegetaţiei şi ale animalelor!” Antoaneta Olteanu, CPR, 2001, pagina 218.

Legenda veche, pomenită de unii distinşi folclorişti şi istorici, spune: cu mai multe săptămâni înainte strămoşii noştri plecau, din toate colţurile, de pe câmpia cotului Dunării, de pe cele două maluri ale ei, de departe, din stepele Estului şi din pădurile munţilor, de la toate aşezările fortificate şi din toate triburile: ale lupului, triburile şarpelui, ale zimbrului, ale caprei, ale vulturului, ale corbului, ale focului, ale... multe erau triburile şi puternice! Dar, plecau, mai ales tinerii, cei care nu făcuseră drumul acesta niciodată!

Trebuia, neapărat, să ajungă în noaptea de Arminden, cu Carul Mare deasupra capului, la Marea cea Mare.

Sângele lor mai curge prin vinele noastre şi adesea rămânem pe gânduri în faţa unui simbol dintr-un muzeu, sau a unei imagini la televizor. Ceva ne aduce aminte, din memoria rasei, printr-o ciudată sincronicitate, de când eram într-adevăr liberi, eram noi, nu ne schimbaseră străinii şi stăpâneam pământuri de peste jumătate de milion de kilometri pătraţi. Aşa cum „ceva” ne face să plecăm la mare, neapărat, să fim acolo de Arminden!

Legenda spune că este un obicei vechi, ritual, de pe vremea Primilor Strămoşi şi al Marilor Zei.

Tracii, daco-geţii, nu contează denumirea, să lăsăm lucrurile acestea pe seama învăţaţilor celor mari. Lucrurile importante se simt cu inima, nu se văd cu ochii!

Ei bine, strămoşii noştri trebuiau neapărat, la răsăritul Soarelui în ziua de Beltane, de Arminden să se scalde în Marea cea Mare. Se spune că războinicii se spălau doar pe mâini, având grijă să bage întâi mâna dreaptă în apă. Aşa se spălau de păcate şi de preţul sângelui vărsat. Iar tinerii aveau sănătate şi noroc în anul ce urma, iubire şi veşti bune, fetele îşi găseau perechea şi pe tatăl copiilor.

Se mai spune că de undeva, de pe o dună de nisip, sau de pe o corabie părăsită a grecilor, veghea Lupul Şchiop. Iar tinerii se îngrozeau la auzul urletului Lupului. „Nu vă fie frică, este doar vântul!” spuneau încercaţii războinici, cei plini de cicatrici şi tăieturi. Dar şi ei se uitau unul la altul, fără o vorbă, şi se dădeau mai aproape de săbii şi de suliţe.

Lupul Şchiop cerea preţul păcatelor. Uneori marea îşi lua singură preţul şi Lupul era împăcat. Alteori, în cetăţile greceşti sau în corturile de piele ridicate, câte un tânăr, poate doi, plecau la Zamolxe. Aveau, doar, un zâmbet enigmatic pe feţele de ceară ca vechile statui greceşti. Nu aveau nicio rană, nimic. Pur şi simplu plecaseră într-o lume mai bună, în lumea lui Zamolxes, prilej de veselie pentru cei rămaşi.

Şi astăzi, mereu şi mereu, preţul sângelui este plătit. Accidente auto, sau altceva, care ne îngrijorează, pentru că nu are nume. Şi în zilele acestea se va plăti preţul...

Întotdeauna, orice ai face, trebuie să plăteşti preţul corect!

Era şi un prilej de negustorie. Se schimba aur, argint, miere, răşină, bucăţi de fier pe produsele fine greceşti. Întotdeauna a existat o înţelegere, chiar alianţe temporare, între coloniile greceşti şi strămoşii noştri (care suntem noi) iar Ovidiu a fost martor.

Dar, puteţi face un simulacru de ritual dacă nu ajungeţi la Marea cea Mare, în dimineaţa zilei de Beltane, spălaţi-vă cu apă rece pe faţă şi pe mîini fără săpun sau chimicale şi lăsaţi să se usuce, nu vă ştergeţi cu prosopul. Gândiţi-vă... concentraţi-vă! Poate subconştientul, memoria colectivă a rasei noastre, va aduce la lumina conştiinţei, trăiri, sentimente, amintiri uitate, „flash”-uri! Am fost un neam de zei! Amintiţi-vă, amintiţi-vă, amintiţi-vă...

Dacă totuşi vă hotărâţi să plecaţi în călătoria cea veche de mii de ani, pe drumul către mare, mare atenţie, Lupul Şchiop pândeşte şi are colţii ascuţiţi! Nu iartă pe nimeni, dacă nu se plăteşte preţul. Daţi de pomană înainte să plecaţi la drum, este minimum ce puteţi face, ca să împăcaţi pe Magistrat!

În popor se spune: dacă în ziua de Arminden e ploie, va mai ploua 40 de zile Dacă luna lui mai e ploioasă, atunci iunie e secetos. Mai ploios – iunie frumos! Dacă plouă în mai, e nădejdie de mălai!

Arminden, Armindeni, Armedina, Armin, Irmin Den, aproape sigur, din slavona: ziua Sf. Prooroc Irimia. În Scripturi se spune că Domnul poruncea lui Ieremia, proorocul Său, să vestească poporului mânia lui Dumnezeu, care venea asupra lor, şi să-l sfătuiască spre pocăinţă. 

Ei bine, pe prorocirea lui Ieremia se bazeaza “procreerea imaculata” :  “deci a zis Ieremia catre preotii Egiptului, ca va sa se faca un semn, adica au sa se cutremure idolii Egiptului, si vor cadea la pamant din pricina Mantuitorului prunc ce se va naste in iesle din Fecioara.” (Vietile Sfintilor, pag 367). “Prorocul Ieremia era batran de ani, mic la statul trupului, barba avand de sus lata si jos ingusta.” (idem, pag. 368).

Printre practicile apotropaice din această zi de 1 mai amintim : punerea de crengi sau chiar un butuc înverzit la poarta sau uşă – venirea sezonului cald – creanga sau butucul urmând să fie folosit la cuptorul care coace pâinea nouă – acest obicei are o poveste veche.

Se spune ca vroind sa-L prinda pe Iisus garzile Sanhedrinului au pus noaptea ca semn in fata locuintei Lui o ramura verde. Dimineaţa pornind sa-L aresteze pe Iisus garzile nu au putut găsi casa pentru ca in usa fiecarei case era o ramura verde. Așa s-a păstrat obiceiul!

Obiceiul a fost calchiat peste un vechi ritual european, “Beltane, al stâlpului impodobit cu crengi verzi, simbol falic, – care şi astăzi mai se serbeaza cu dans si cantec în Scandinavia si anumite arii anglo-saxone, mai ales enigmatica Ţară a Galilor, în înverzita Irlandă şi misterioasa Scoţie, ultimele refugii ale celţilor, singura populaţie paneuropeană. Celţii au avut o semnificativă înfluenţă şi pe teritoriul nostru, doar suntem printre cei mai vechi europeni! Se făceau focuri mari pe înserat şi se dansa, se spuneau poveşti eroice şi se cânta. O sărbătoare a naturii, în natură!

Poate că este vorba doar de o creştinare târzie a unui obicei vechi de când lumea!

După cum am arătat, strămoşii noştri se duceau la marea cea mare pentru un spalat ritual de păcate şi aveau grijă să atingă apa mării cu mâna dreaptă, mai întîi – ca să fie sănătoşi şi biruitori tot anul. Marea se numea “Mare”, nu am fost neam de jefuitori, sau de nomazi şi nu ştiam decât marea aceasta, a noastră. Mai târziu, nemuri de hoţi şi jefuitori, au adus numele de Marea Neagră, Kara Deniz, din “graiul lor stâlcit de câini” cum spunea cronicarul.

Sunt multe obiceiuri: băutul vinului roşu amestecat cu planta magică a lunii – pelinul – 1 mai mai se numeste si ziua Beţivilor.

Ieşirea la verdeaţă la pic-nic neapărat cu friptură de miel şi pasăre şi caş alb, sigur, când Sf. Paşti nu cădeau atât de târziu, acum încă mai suntem în Săptămâna Patimilor – vin roşu cu pelin spre înnoirea sângelui şi sănătatea ficatului şi caş alb spre purificare şi neapărat salate, ceapă verde, ridichi pentru că 1 mai este o zi a pământului care este lăsat să se odihnească şi să se pregătescă de recoltă.

Boierii când se întorceau acasă aruncau cu farfurii şi lucruri scumpe prin copaci ca să dea rod – spune cronicarul.

Theodor Speranţia arată: femeile şi fetele cumpără vin roşu pelin pe banii de argint care i-au pus de 1 martie de mărţişor. Acele care nu ar cumpăra vin roşu ca să beie de Armindeni se zice că vor fi urâte tot anul. Oamenii nu muncesc şi se veselesc spunând că nici rândunelele nu-şi lipesc cuibul de Armindeni.

1 mai este Ziua Internaţională a celor ce muncesc. Asa se aminteste de o însingerata luna mai când muncitorii, neorganizaţi, dar inimosi, au iesit in strada ca să-si ceara o viata decenta, o viata de om. Erau şi mulţi mici patroni nemulţumiţi de politica marilor companii, care strivea forţa de muncă, dar şi concurenţa.

S-a intamplat in Statele Unite la 1 mai 1886 cand peste 340 000 de oameni au cerut “8 ore de munca, 8 ore de somn, 8 ore de timp liber”. Din nefericire, in zilele urmatoare violentele au escaladat protestul pasnic transformandu-se in lupte de strada, mai ales in Chicago. Culminand cu piata Haymarket din 4 mai 1886 – cand a fost un adevarat carnagiu.

Au murit pe tot cuprinsul Statelor peste doua sute de oameni – acelasi pret l-au platit tinerii americani pentru libertate, democratie şi sanse egale in 1968, in timpul “revoltelor hyppie”.

De aceea a ramas in vocabularul fortelor armate sau de ordine din State mesajul: ”mayday, mayday, mayday” (zi de mai) ca fiind un anunţ de pericol, sau de dezastru.

Sărbătorirea zilei de 1 Mai în România a venit pe filieră franceză, după primul război mondial. Aşa a ajuns la noi şi obiceiul pic-nic-ului de 1 Mai, obicei atât de drag francezilor.

Sf.Paști, cad anul acesta de Beltane. Fericitul Augustin, înainte să-l întâlnească pe Sf.Ambrozie, a studiat multe filosofii, magii și superstiții. Așa că nu este de mirare că a notat: ”Dacă Sf.Paști cad de Buna Vestire, sau de Beltane, în anul acela nu va fi război, dar tulburare mare la curtea împăratului!”. Ceea ce urmează să vedem, dragi lupi, padawani și hobbiți, dar, cu siguranță va fi mare tulburare în viața politică, fiind an electoral - acestă curte a împăratului modernă!

Și mai este ceva de care vreau să vă avertizez, dragii mei lupi, padawani și hobbiți: ouăle roșii, care se fac numai roșii, de culorea sângelui Fiului. Mare primejdie dacă le faceți de altă culoare, sau le ”încondeiați” cu fel de fel. Parcă îl aud pe Starețul Dionisie, de la Muntele Athos: ”Auzi tu, Constantine, omul lui Dumnezeu, ce au făcut femeile alea nebune. Au scris pe Sângele Domnului! Au făcut ouă albastre și verzi. Spune-mi tu, că ai umblat în toate lumea: spune cineva, este scris undeva, că Sângele Mântuitorului era albastru, sau verde, sau albastru cu dungi? Doamne, iartă-mă!”

Mai este un aspect, dragi lupi, padawani și hobbiți, la care vă rog să vă gândiți și să doriți să se întâmple. Anul viitor, în anul 2017, Sf.Paști cad la catolici și la ortodocși în aceiași zi: duminică, 16 aprilie. Haideți să dorim din tot sufletul ca să fie o primă zi în care creștinii să înceapă să lase vanitățile cele rele și să se unească. Încet, nu se pot uita repede unele lucruri. Dar cum l-am auzit pe Sf.Ioan-Paul al II-lea spunînd în timpul istoricei lui vizite de la București, din anul eclipsei: United We Stand, Divided We Fall!”

Am oaspeți dragi, mi s-a umplut curtea, sunt un om fericit pentru că am atâțea prieteni și rude de sânge și de mir. Și sunt cu atât mai fericit că vă am pe voi, dragii mei lupi, padawani și hobbiți, că vă simt alături de mine și vă mulțumesc din suflet pentru urările de Sf.Paști. Certitudinea că nu sunt singurul care are ca valori cinstea, patriotismul, credința, tradiția, omenia și facerea de bine, îmi umple sufletul de speranță în pustnicia mea ascetă și isihastă. Sunt mulți cei care mi-au scris, câteva sute. Tineri și seniori, muncitori cu ziua și academicieni, preoți și episcopi, din țară și din străinătate, fermieri, militari, ingineri, medici, studenți, procurori, judecătoare. Vă mulțumesc la toți!

De Sf.Paști să primiți Învierea ca un reper al învierii speranțelor noastre. Suntem ceea ce vrem noi să fim, nu ceea ce ne doresc neprietenii! Să fiți sănătoși cu toții, aceasta este urarea româneacă veche, veche, de la daco-geți!

Dacă aveți timp, urmăriți și horoscopul meu pe zodii, vă dau unele sfaturi unde să primiți Învierea, în funcție de caracterul zodiacal. Un sfat nu strică, haideți spre ziua de mâine, cu încredere, cu speranță, cu zâmbetul pe buze, Dumnezeu este cu noi, a fost întotdeauna, El știe că mereu, mâine, este, în definitiv, o altă zi!

BERBEC   Toată lumea se grăbeşte, ca să termine cumpărăturile de Sf.Paști. Și tu ești printre ei - nu-i copleşi pe cei din jur, nu-ţi impune părerile în anturaj cu orice preţ, chiar dacă ai dreptate! Confuzia şi graba nu sunt productive în această perioadă. Perioada pascală îţi este favorabilă atît sub aspect economic cât şi sentimental. Dorinţa de schimbare şi marea monotonie existenţială te face să cheltuieşti prea mult. Incerca să dai dovadă de prudenţă şi echilibru şi evită cheltuielile exagerate. Totuşi, este o perioadă favorabilă pentru interesele tale. Sf Paşti poţi să-l sărbătoreşti împreună cu cei apropiaţi, undeva la ţară – un Paşte tradiţional la o Sf. Biserică de la ţară ţi-ar încălzi sufletul şi te-ar bucura, iar masa de după Înviere neapărat cu „ţinută la patru ace” poate chiar rochii lungi şi cravate, în cercul de prieteni.

TAUR  Este avantajos să rezişti la anumite influenţe şi propuneri şi să-ţi vezi de drumul tău, să nu-ţi schimbi proiectele sau programul stabilit de Sf.Paști. Nu te lăsa enervat şi nu riposta! Evenimente şi veşti plăcute în familie. Astrele îţi sunt favorabile. Totuşi, nu te bucuri suficient, ceva te reţine. Frustrarea asta permanentă te impiedică să fii fericită şi să te bucuri de micile momente delicioase care formează starea de bine. Duminică, în prima zi de Paşti, pe fondul unor evenimente, începi să înţelegi că dragostea, confortul şi fericirea sunt elementele fundamentale ale existenţei tale. Organizează de Sf. Paşti o petrecere trendy la tine acasă – aşa te poţi simţi în largul tău. Iar Învierea fă-o în cadru restrâns numai cu familia. la cea mai apropiată Sf.Biserică, sau unde te duci de obicei.

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Horoscop

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate