Editura Evenimentul si Capital

Horoscopul lui Dom' Profesor. Musulmanii noştri au probleme

Radu Ştefănescu
Autor: | | 2 Comentarii | 2529 Vizualizari

Pe 29 august s-au născut Michael Jackson, Bob Beamon, Slobodan Miloşevici, Petre Magdin, Nicolae Dunăreanu. Pe 30 august s-au născut Mary Shelley, Jacubus Henricus van Hoff, Cameron Diaz, Alexandru Mustăţea, Ştefan Caban, Victor-Emanuel Sahini.

Astăzi îl pomenim pe Michael Jackson. Nu mi-a plăcut, cât a trăit. Negrul care voia să devină alb, omul care voia să devină zeu! Ce patetic, ce roman prost! Dar exemplul lui elitist, sfidarea împinsă dincolo de limite, toate atitudinile lui excentrice şi bizare au avut rolul lor în lumea aceasta. Probabil că acum râde de noi în Purgatoriu, dacă slujitorii lui Hades i-au mai lăsat mutrişoara de Mozart-copil şi mai are cu ce să râdă!

Michael Jackson a fost un geniu! Filosofic, nu mă refer la muzică. Prin toată viaţa lui a demonstrat animalitatea acestei lumi, prostia şi lipsa de discernămînt a marii majorităţi. Ia gândiţi-vă puţin... Mie, acum, îmi lipseşte

"Evenimentu Zilei" din 29 august 1895 a fost că "motocicleta" a fost patentată de Gottlieb Daimler, în Germania. Începutul unei epoci de pasiune şi romantism, de duritate şi visuri pe acest cal modern, motocicleta. "Dumnezeu a creat omul, Mr. Colt l-a făcut egal şi motocicleta l-a făcut liber!" din înţelepciunea hippy, poate cel mai interesant folclor modern!

Vedeţi, şoferii noştri de maşini şi camioane nu sunt obişnuiţi cu prezenţa motocicliştilor. Tot, în general, cu tot respectul şi fără să se supere nimeni, românii, statistic vorbind, nu prea sunt dotaţi pentru condus. Nici ţara, dar nici maşina! Nu au o vedere panoramică, nu anticipează, nu corelează spaţiul cu timpul de fânare şi viteza, sunt neatenţi şi beau, beau alcool în continuare la volan. De aceea e un masacru pe şoselele noastre. Nu trebuie asprite pedepsele, ci doar aplicate cele prezente! Sigur, mai sunt şi excepţii: dacă vezi un Logan venind cu 40 la oră şi înăuntru sunt un ginere şi-o mireasă, doar nu o să le pui alcoolmetrul în gură. Le indici cel mai apropiat hotel!

Asta nu înseamnă că nu sunt câţiva băieţi foarte buni, apţi pentru cursele de formulă. Bunul meu prieten, Radu Grozea, care m-a părăsit, iată, au trecut doi ani, fără să-mi ceară voie, plecând într-o lume unde pistele de alergări sunt din pulbere de stele, ca "om om liber şi de bune moravuri" ei bine, fostul director din TVR şi marele om de automobilism, matematicianul de excepţie, îmi spunea că un pilot de formulă nu se naşte în trafic! Avea dreptate bunul meu prieten...

Din nou, problema sportului... a sportului fiecăruia dintre noi! Nu mă interesează echipe de celeşti, sau de zei, sunt afaceri, este o industrie, eu vreau să facă sport, mişcare, fiecare dintre noi! Numai aşa ne putem păstra sănătatea ameninţată din toate părţile!

Cred că este o problemă naţională, poate chiar una de securitate naţională. Domnilor politicieni, cine vreţi să apere ţara asta, sau să producă ceva, sau să facă copiii - nişte graşi cu doza de băutură în mână?

Nu este nimic discriminatoriu şi eu sunt acum un gras, dar numai după ce am renunţat de ani buni la sport! Şi mă simt al dracului de rău... nu vreau să se simtă şi alţii!

Nimic în "kalendar" dar în calendarul creştin ortodox este ultima sărbătoare a anului. Anul bisericesc creştin ortodox începe la 1 septembrie.

Tradiţional Crucea Mică, Sf. Ioan de toamnă, Sf. Ioan cap tăiat, Brumariul. „...Aduce cu sine o seamă de interdicţii asupra tăiatului fructelor şi legumelor ce au o formă rotundă sau alimentelor ce amintesc de sângele vărsat (vinul roşu, în special)... zi deosebit de periculoasă, ţinută pentru a nu se îmbolnăvi de friguri”. Antoaneta Olteanu, „Calendarele Poporului Român”, 2001, pagina 383.

Se pomeneşte, cu întristare, Tăierea Capului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul. Este post negru. Probabil că vă mai amintiţi din şcoală, de la religie, istoria cu regele Irod, fratele lui Filip şi soţia acestuia Irodiada, pe care o ia Irod. De reproşurile lui Ioan, altfel iubit şi preţuit de Irod, dar duşmănit de regină. De primul strip-tease din istorie făcut de Salomeea, fica reginei, ca să-i smulgă regului promisiunea executării lui Ioan. De aducerea Capului Botezătorului pe o tipsie de argint.

Tradiţia iniţiatică spune că ochii Botezătorului s-au deschis şi capul fără corp a şoptit câteva cuvinte regelui, de nimeni altcineva auzite. Regele a rămas gânditor apoi a plecat din sală. Sfetnicii de taină spun că l-au auzit plângând, dar poate fi doar o părere...

Mel Brooks, în stilul caracteristic al rasei, pentru că numai ei pot face bancuri despre cele sfinte a spus: "nu este bine să-ţi faci duşmancă o femeie care poate s-o pună pe alta mai tânără să se dezbrace!"

De trei ori am fost în Siria, la Damasc, oraşul cel cu şapte porţi şi tot de atâtea ori am fost în Moscheea Omaiazilor unde este un relicvariu, din bronz, care se spune că ascunde Capul Botezătorului. În Islam Ioan Botezătorul este un Profet ca şi Domnul Nostru Iisus Hristos. Vestind venirea lui Mahomed.

Mă tem că flacăra războiului a mistuit nepreţuitele covoare persane de acolo, şi au distrus şi relicvele creştine, cu toate că sunt zvonuri că şi Capul Botezătorului, relicva care a apărat Damascul mii de ani a fost salvat de iniţiaţi. La Damasc m-am simţit la fel de bine ca în Teheran sau în pădurile Virginiei, sau în Beirut. Oare de ce nu poate să fie pacea promisă, cea de o mie de ani?

Întrebarea aceasta mi-o puneam, când în curtea mea a intrat maşina lui Wallid, un prieten vechi şi bun. Cetăţean român de origine libaneză. L-am cunoscut acum aproape 40 de ani. Era student străin la stomatologie, la facultatea unde lucra şi mama mea. Un băiat, pe atunci, foarte politicos, inteligent, studios şi talentat în profesia pe care şi-o alesese. Avea o istorie tragică. Sora lui şi cu fata cu care vorbea, poate, viitoarea soţie, îl aşteptau la un băruleţ la modă, pe terasă. El a întârziat. O bombă, pusă de extremişti, a spulberat terasa barului. Printre victime s-au numărat şi cele două fete. Aceasta era realitatea din Beirut de acum patruzeci de ani.

Familia lui, care nu era deloc săracă, a vrut să-l trimită la studii în Occident, ca să uite tragedia. El a ales România: „săracă, dar curată” cum avea s-o caracterizeze. M-am imprietenit cu el din întâmplare, prin intermediul mamei mele. Aveam nevoie de câteva persoane de contact în Beirut. Lucram la o ofertă pentru amenajarea energetică a cursurilor de apă care porneau din Anti-Liban şi se vărsau în mare şi aveam nevoie de preţuri locale, de subcontractori.

Wallid a rămas în România. Nu a vrut să se întoarcă acasă, amintirile tragice îl urmăreau, nici să plece în State, cum dorea familia. Lui Wallid îi place România. S-a însurat cu o colegă de facultatea, foarte frumoasă şi pisicoasă şi au doi băieţi. Este un bun cetăţean, un bun român. Are cabinetul lui, nu ia bani de la săraci, îşi plăteşte exemplar taxele şi impozitele. De când îl ştiu nu s-a pus niciodată problema religiei, soţia lui este creştin ortodoxă, iar cei doi băieţi sunt pe Facebook, sunt generaţia care când îi întrebi ce religie au, schimbă vorba!

BMW-ul albastru petrol al dentistului a oprit şi din el a coborât, îngândurat şi neliniştit, vechiul meu prieten. Părul cârlionţat, mai alb, cu vreo două kilograme mai gras şi poate puţin mai gârbovit, decât când l-am văzut ultima dată, acum patru ani.

Pe scurt, ce să vă mai fierb, dragi lupi, padawani şi hobbiţi, Wallid are o problemă şi a venit să o discute cu mine. A început cu o întrebare, dacă ştiu că este musulman. Nu am observat, am răspuns, doare tare? Wallid a râs, dar se vedea clar că este preocupat de ceva.

Mi-a spus cum s-au întâmplat lucrurile. Acum câteva zile la cabinetul lui s-au prezentat trei arabi. Tineri, neraşi, cu ochii arzători. L-au salutat cu formule islamice. Wallid i-a invitat în cabinet şi le-a spus, zâmbind, că dacă se consideră „fraţii” lui o să le dea consultaţii pe gratis. Nu, tinerii arabi nu doreau consultaţii stomatologice pe gratis. Au observat, de fapt, au reproşat, că pe pereţi nu era nicio lozincă islamică ci numai diplome şi certificate profesionale. Şi i-au spus medicului că de acum ei colectează „zakhatul” şi că se aşteaptă la o mare donaţie din partea lui pentru cea mai mare moschee din Europa. Apoi s-au ridicat şi au plecat. Fără „la revedere” sau „bună ziua” musulman, sau... altfel!

Wallid mă întreabă ce să facă. Ce părere aveţi, dragi lupi, padawani şi hobbiţi? Eu cred că trebuie să-i apărăm pe musulmanii noştri de valul de radicali, de armata de invazie a emigranţilor din Asia şi Africa. Ei sunt ai noştri, sunt români, cei din Dobrogea de vreo mie trei sute de ani, avem responsabilităţi faţă de ei. Altfel nu vor avea încotro şi vor trebui să se radicalizeze şi ei. Uitaţi-vă la Marele Muftiu! Nu are cum să dea înapoi, trebuie să joace cum se cântă acum de arabii superbogaţi care au mari interese în România. Turcia a trecut prin acelaşi proces, acum arabii fac legea la Istanbul. Degeaba au încercat ofiţerii superiori turci să readucă o logică nefundamentalistă în Turcia. Li s-au înscenat coploturi şi acum zac prin puşcării!

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Horoscop

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate