Editura Evenimentul si Capital

Horoscopul lui Dom' Profesor. L-aş provoca pe Ponta la duel

Autor: | | 1 Comentarii | 3045 Vizualizari

Pe 27 august s-au născut Maica Teresa, Georg Hegel, Yasser Arafat, Leon Leviţchi, Miron Nicolescu, Zigu Ornea. În calendarul creştin ortodox sunt Sfinţii: Pimen cel Mare, Eutalia, Fanurie şi Osie de Cordoba.

Tradiţia iniţiatică spune că la 27 august 480 î.Hr a avut loc celebra bătălie dintre spartani şi persani la Termopile. Nu vă uitaţi pe net, sau în cărţile de istorie. Ştiu data aceasta de la un grec, un urmaş al spartanilor, profesor universitar de istorie. Nu există surse scrise cum că 27 august ar fi fost data sângerosei bătălii de la Termopile, de fapt a treia şi ultima zi a bătăliei de ariergardă! Dar acel grec ştia din legendele familiei lui că un stră-stră-strămoş, un hoplit spartan îşi dăduse viaţa pentru patrie pe 27 august 480 î.Hr. în marea bătălie de la Termopile, Porţile de Foc. 

Hoplitul mai este pomenit şi astăzi, pe 27 august, în biserică, chiar dacă nu a fost creştin. Primul preot ortodox grec care a acceptat acatistul a spus: „Sigur că a fost păgân, dar nu putea altfel. Ce vină a avut strămoşul vostru că s-a născut cu cinci sute de ani înainte Lui Iisus? Aşa că o să mă rog pentru sufletul lui şi o să-l pomenesc alături de ceilalţi!” 

Termopile, un subiect generos oglindit în multe opere de artă. Unele sunt exagerate, altele inexacte - aşa sunt operele de artă, filmele, cărţile, serialle tv. Ele nu oferă informaţii exacte, ci divertisment, emoţii, impresie artistică! Am văzut şi eu filmul „300 de spartani”! Cu o precizare: cred că spartanii luptau mult mai bine în realitate, decât în film! Restul sunt poveşti de la Hollywood! Sigur, unele frumoase, interesante, artistice!

"Dic, hospes, Spartae nos te hic vidisse iacentes /Dum sanctis patriae legibus obsequimur” - mergi, călătorule şi spune Spartei că noi am căzut aici îndeplinind legile sfinte ale patriei. Este scris pe modestul monument de la Porţile de Foc ridicat în cinstea celor 300 de spartani care s-au săvârşit acolo, în luptă. Am trecut, mai demult, pe acolo şi m-am încărcat cu istorie. Am văzut cărăruia trădării lui Ephialtes şi locul unde, se spune că, a căzut regele Leonidas.

Când am fost pe acolo era şi un mic şantier arheologic condus de un profesor de istorie din Atena. Spartanul! La mai mulţi metri adâncime au găsit multe vârfuri de săgeţi, foarte multe, sau ceea ce mai rămăseseră din ele după două mii cinci sute de ani.

Arheologul, profesorul, într-o seară magică, de poveste, la marginea mării şi în jurul unui foc de tabără studenţesc, ne-a povestit cum s-a întâmplat, de ce şi ce s-a întâmplat la Termopile. Din fericire unul dintre studenţi era un aromân care studiase şi la Bucureşti şi mi-a putut traduce o parte din prelegerea profesorului universitar, ţinută, evident, în nobila şi sonora limbă greacă.

Nu doresc să vă schimb ceea ce ştiţi din istorie. Sau nu ştiţi! În orice caz amintirea acelei seri greceşti îmi este la fel de scumpă şi dragă ca amintirea altori seri memorabile de la Babilon, Karakelissa, Lhasa, Cocody, Sun City, Katanga, Marea Moartă, Saveh, Conakry, Port-au-Prince, Bandar Abas, Nur-e-Dasht, Jaipur, Deira şi aş mai putea continua cu vreo treizeci de locaţii! Unde am văzut şi am auzit minuni! 

Un singur lucru vreau să precizez despre Termopile. Ce mi-a spus profesorul grec, urmaşul hoplitului! Oare nu vi s-a părut ciudat că după ce îi masacrează pe spartani şi pe aliaţii lor la Termopile, persanii se retrag? Oare ce armată nu speculează un avantaj tactic?  Nu este nicio taină, a spus profesorul grec! 

Spartanii aveau cea mai bună organizare politică din toate timpurile, cea mai eficientă, o democraţie aristocratică militară. Copiată, într-un fel sau altul, mai târziu, de romani şi acum de multe democraţii moderne. Rezultatul politic se obţinea prin suspiciunea reciprocă, prin controlul şi supravegherea autorităţilor alese de către cetăţeni. Poate nu ştiţi, dar regii în Sparta erau aleşi prin vot, în forum, de către toţi cetăţenii. Regii, pentru că era vorba de doi, întotdeauna! Aşa se obţinea echilibrul puterii! Sigur, alegerile erau dese, pentru că regele era un exemplu, lupta în primul rând al războinicilor! 

Bătălia de la Termopile a fost deosebit de sângeroasă. Au pierit toţi cei trei sute de spartani, regele Leonidas şi cam vreo opt sute dintre aliaţi. Dar în ultima confruntare, în care spartanii ştiau că sunt înconjuraţi şi că nu mai luptă decât pentru glorie, nu pentru viaţă şi victorie, au făcut nu mai puţin de şapte mii de victime în rândul persanilor, majoritatea din rândul forţelor de elită "Nemuritorii". Atunci, în ultima seară, spartanii au ucis şi doi dintre fraţii regelui Xerxes. Legenda spune că au căzut fulgeraţi de suliţa regelui Leonidas.

Pe de altă parte iscoadele persane semnalaseră regelui Xerxes că de Termopile se apropie, în marş forţat, celălalt rege al Spartei în fruntea a 35.000 de spartani! Moralul trupelor persane era la pământ. Dacă numai 300 de spartani au omorât mai mult de zece mii de persani, atunci 30.000 de spartani... regula de trei simplă se cunoştea încă de atunci!

Aşa că Xerxes, în faţa unei catastrofe militare, s-a retras pretextând că este în doliu după fraţii lui. Soldaţii persani au răsuflat uşuraţi!

Dar de ce nu veniseră la Termopile toţi luptătorii spartani, odată? Din cauza astrologiei şi a oracolului de la Delphi! Spartanii nu plecau la luptă decât la anumite faze ale Lunii şi pe o anumită conjunctură astrologică. Probabil că era vorba de Luna plină şi Luna în creştere, care faze ofereau suficientă lumină pentru un marş forţat de noapte. Se ştie că spartanii, cei mai buni militari din toate timpurile, erau antrenaţi să parcurgă în fugă mari distanţe. Spartanii au surprins, au folosit de multe ori factorul surpriză. Seara erau la 30 de kilometri de armata duşmană, iar în zori atacau, după un marş forţat, de noapte. Deci, aveau nevoie de lumina lunii, ca să vadă pe unde să se deplaseze în fugă!

Iar oracolul de la Delphi spusese că: "persanii vor fi înfrânţi prin sacrificiul unui rege!" 

De atunci, Leonidas a fost obsedat că el este acel rege. În definitiv, ce cauta în antichitate un războinic adevărat dacă nu gloria şi nemurirea numelui!  Vă întreb, dragi lupi, padawani şi hobbiţi, cum se numea celălat rege al Spartei? Nu i s-a reţinut numele, cu toate că un an mai târziu regele supravieţuitor al Spartei în fruntea a 50.000 de spartani şi aliaţi îi zdrobeşte definitiv pe asiatici la Plateea. De atunci Europa a rămas, pentru un timp, europenilor... 

Mereu asiaticii au râvnit la Europa. Persanii, hunii, mongolii, turcii, arabii şi câte şi mai câte neamuri de năvălitori au încercat să cucerească, cu sabia, Europa. Unii au fost opriţi tocmai în inima Europei, lângă zidurile Vienei, alţii şi mai departe, în Vest. Dar, mereu s-a găsit un Leonidas care să le reteze braţul înarmat.  

Fetiţe şi băieţi, dacă vă mai amintiţi, sau nu ştiaţi, sunt două “moduri de producţie”, două filosofii de viaţă: europeană şi asiatică. Acum, dragi lupi, padawani şi hobbiţi probabil că vă aşteptaţi, ca în sunet duios de vioare şi violoncele, ar trebui să spun, politic corect, că niciunul dintre aceste moduri de viaţă nu este superior celuilalt, că sunt doar diferite.

Ei bine, vă înşelaţi! Nu am stat degeaba cincisprezece ani în Orient, în spaţiul islamic. Modul de producţie european a fost şi încă mai este superior celui asiatic. În primul rând pentru că se bazează pe libertatea individului. 

Teoria conspiraţiei spune că stăpânii lumii sunt nemulţumiţi de prestaţia creştinismului şi doresc să-l înlocuiască cu islamul. O religie aspră, dură, cu pedepse fizice, care converteşte cu forţa şi zdrobeşte orice drept al omului. O unealtă mai puternică decât creştinismul pentru conducerea miliardelor de oameni. 

Să vedem cum o să se scrie istoria! Mai există iubitori de libertate în Europa, mai este, pe undeva, un Leonidas?

Trebuie să vă spun că de mult nu m-am simţit aşa de jignit. Ofensat de Victor Viorel Ponta, care a pus să se construiască  cea mai mare moschee din Europa pe un teritoriu pe care nici sultanii, stăpânitori vremelnici, nu au construit niciun lăcaş de cult islamic. 

Haide să spunem lucrilor pe nume. Nu este vorba de religie, ci de un întreg sistem, un mod de producţie. Mie îmi place modul de producţie european. Lui Ponta îi place cel asiatic. Punct.

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Horoscop

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate