Editura Evenimentul si Capital

Horoscop „Adevărul”, ”Extra News” și alții, atenție, nu-mi furați bunicii!!!

Radu Ștefănescu
Autor: | | 1 Comentarii | 8920 Vizualizari

Horoscop Sunt indignat și scandalizat. Mai mulți dintre domniile voastre mi-au semnalat că articolul meu din anul 2013 despre masa bunicilor mei de Crăciunul anului 1937 a devenit viral și ca paternitatea a fost dată, incorect și fals, domnului profesor Ion Coja. Pe 27 noiembrie 2017 ”Extra News” îmi fură, din nou, bunicii.

Horoscop Pe 29 noiembrie s-au născut Jacques Chirac, Berry Gordy, Gaetano Donizetti, John Fleming, N.D.Cocea, Flavia Buref, Liviu Tudan, Mihai Mereuţă, Ramona Bădescu.

Horoscop În calendarul creştin-ortodox, sunt Sfinţii Paramon, Filumen şi Pitirun, dar în "Kalendar" începea o perioadă foarte importantă în viaţa geto-dacilor! Altădată, acum un an, acum doi ani, mereu, am spus mai mult și mai bine… nu mai rept!

Horoscop Sunt indignat și scandalizat. Mai mulți dintre domniile voastre mi-au semnalat că articolul meu despre masa bunicilor mei de Crăciunul anul 1937 a devenit viral și paternitatea a fost dată, incorect și fals, domnului profesor Ion Coja. Pe 27 noiembrie 2017 ”Extra News” îmi fură din nou bunicii, mă informați.

Am scris, în anul 2013, pe 23 decembrie, un articol. Vezi: http://evz.ro/1073823.html. Articolul a fost preluat de domnul profesor Ion Coja, un an mai târziu, pe 14 decembrie 2014 într-o rubrică a sa cu nume „articolele altora” unde nu se menţioneză nici autorul, nici sursa: http://ioncoja.ro/vine-craciunul-taiati-porcul-de-pe-lista. Am repetat articolul și completat pe 23 decembrie 2014. Iată, cel din 2014:

http://evz.ro/horoscopul-lui-dom-profesor-masa-de-craciun-in-anul-1937.html

Îl reproduc aici:

M-am gândit, dragi lupi, padawani şi hobbiţi, că acum, când se pregătesc bucatele pentru Crăciun, mai ales când se fac sarmalele, nu ar fi rău să vă descriu o masă tradiţională, naţională, românească, de Crăciun!

Dragi padawani şi hobbiţi, v-am spus întotdeauna că trebuie să revenim la obiceiurile şi morala clasei de mijloc, ale mic burgheziei dintre cele două războaie. Acum un an am găsit, într-un vechi "carnet de bal" lista pentru masa de Crăciun, anul 1937, listă făcută de bunicul meu dom' Pascale Americanul, negustor şi meseriaş cinstit şi stimat din Obor şi de bunica mea Uţa, băcăniţă cu marfă bună şi ieftină, dar şi proprietară a multor terenuri din jur, aflate pe foia de zestre - de pe Maşina de Pâine, numărul 52, lângă Fabrica de sifoane, la bariera Oborului. O să repet ce am spus acum un an spre buna amintire şi povaţă spre un Crăciun românesc, aşa cum se ţinea şi se făcea în Oborul Bucureştilor, între cele două războaie.

Pe la ora 13,30, în ziua de Crăciun, se strângeau musafirii: d'alde Malaxa, Asan şi Predoleanu, boierii Şerbănescu, Florescu şi Ştefănescu (celălat bunic al meu), generalul Petroff, avocatul Petrovicescu, Romniceanu, ambasadorul X şi consului Y.

Am completat câte puţin cu amintirile mele din copilărie, din anii '50, când dom' Pascale încă mai putea să-şi ţină eticheta.

Întîi se servea domnilor care se aşezau la masa uriaşă de 24 de persoane, cu farfurii de porţelan de Bavaria cu două spade, albastre, încrucişate, şi tacîmuri de argint sterling, englezeşti, desigur - ei bine, se servea alune sărate şi ţuică de Văleni, neapărat în păhăruţe mici, de cristal. De fapt dom' Pascale bea numai din pahare de cristal, chiar şi berea proapătă de Azuga, o bea dintr-o cană mare, o halbă de cristal, montată în argint. Unde o fi acum, la cine a ajuns cana de bere a bunicului meu, adusă de el din Austria, numai bunul Dumnezeu mai ştie!

Doamnele se învârteau pe la bucătării, "îşi pudrau nasul" iar copiii deschideau cadourile aflate sub Pomul de Crăciun. Poate o să râdeţi, dar eu, personal, am auzit de Moş Crăciun, de substitutul său, Moş Gerilă, abia la şcoală, în clasa I-a. La noi în familie cadourile de Crăciun erau aduse de Pruncul Sfânt, sau de Cei Trei Crai de la Răsărit!

Apoi doamnele, vesele şi foarte bine dispuse, pentru că la bucătării, aveam trei bucătării, dar una era mare şi de iarnă, ei bine la bucătărie era şi puţină, sau mai multă, mastică de Chios - doamnele începeau să umple masa.

Mai întâi ouă umplute, cu o pastă al cărui secret s-a pierdut, dar cred că era pe bază de ficat de pasăre, muştar, puţină maioneză şi mirodenii. Unele ouă erau uneori şi cu anşoa, decorate cu frunzuliţe de pătrunjel sau murături. Roşii umplute cu brânză dulce de vaci, de la olteni. Mezelurile, care se mâncau la noi în familie numai de Crăciun şi de Paşte, neapărat salam de Sibiu, ghiudem, babic, kaizer, cârnăciori uscaţi, cu garnitură de salată, sau andive.

Trei-patru feluri de brânzeturi, caşcavaluri, neapărat Penteleu şi Rucăr, dar şi Dobrogea şi franţuzescul Camembert. Totul aşezat pe platori mari de alpaca argintată! Măsline naturale marinate, Kalamata, nu din cele negre. Cât am fost copil nu am văzut măsline negre! Se aduceau sticlele de ţuică, neapărat de Văleni şi Piteşti. Dacă era frig şi zăpadă afară, ţuica era fiartă, cu piper şi cuişoare.

Apoi venea marea salată de beuf, putea să aibă şi opt kilograme, făcută din maioneză pregătită în casă cu ouă de la Săruleşti şi cu un ulei special adus din Albania, nu, nu ulei de măsline, altceva, dar nu se mai ştie calitatea în ziua de astăzi! Cu o cruce mare, roşie, din murături roşii, gogoşari, peste maioneză strălucitoare. Nu ştiu exact semnificaţia, de fapt o ştiu foarte bine, dar asta este altă poveste... Pâine albă şi neagră, de la cuptorul din Lizeanu.

Erau la rând, tremurând de nerăbdare, piftia de porc şi de curcan cu murături şi felii de ou în aspic.

Apoi se făcea o mică pauză, domnii vorbeau de afaceri, politică şi maşini sau curse de cai, iar doamnele despre modă, copii şi actori.

Iarăşi doamnele se ridicau de la masă, evacuau farfuriile şi platourile folosite, ca să apară cu alte bunătăţi: icre şi pescărie. Sigur, aveam bucătari şi servitoare, dar la Crăciun şi Paşte tradiţia de două sute de ani a familiei cerea ca doamnele să servească la masa festivă, ca demonstraţie balcanică a dragostei şi a respectului faţă de bărbaţi, capii familiei, cei care aduceau banii în casă!

Icre de Manciuria şi Beluga şi neapărat autohtonele icre de ştiucă. Nu am pomenit niciodată icre de crap, ton, hering sau alte... păsări! Icrele sunt numai de ştiucă, declara băţos, generalul Petroff, naşul de cununie al bunicului, un rus alb, venit aici cu averi întregi, bani mulţi, angrosist. Cu lămâi frumos tăiate, în spirale şi la icrele negre se mai adăuga unt de Sinaia şi gălbenuş tare de ou. Pâine prăjită, de la cuptorul de pe Zece Mese.

Apoi urmau şalău cu maioneză în sos alb de lămâie şi somn la grătar. Se servea un vin alb sec, Fetească, din butoiul de zece vedre pe care îl avea bunicul Pascale în pivniţa băcăniei.

Se mai făcea o pauză, bărbaţii jucau table sau stos, iar doamnele îşi scoteau pantofii cu platformă, înalţi şi periculoşi, ca să încalţe papuci de blană, de la Braşov.

La un moment dat gazda întreba: "Măi băieţi, dar vouă nu vă este foame?" Semn pentru aducerea celor trei sute treizeci şi trei de sarmale. Cu mămăliguţă făcută cu lapte, din mălai de moară de piatră şi smântână tot de la olteni. La sarmale mai apăreau pe masă şi două-trei feluri de muştar, hrean şi alte mirodenii de dres gustul, după poftă. Cine voia putea lua, înaintea sarmalelor, o ciorbică de perişoare, sau o supă de pui!

Apoi fără întrerupere, apăreau fripturile de porc, curcan şi vânat, garnitură cartofii prăjiţi pai, franţuzeşte, murăturile de multe feluri, gogonele, castraveţi, gogoşari, conopidă. Apoi mici bucăţele de cârnat, ficat, rinichi, şorici, lebăr, caltaboş, mititei, pomana porcului! Ciuperci prăjite în unt şi aranjate ca un ciorchine de strugure. Două feluri de vin roşu, sec, Domeniile Coroanei, Cabernet Sauvignon pentru porc şi Băbească neagră din soiul Rara Neagră pentru curcan. Sigur, toate băuturile se serveau în pahare de cristal, cristal adevărat, "cu ochi", nu imitaţiile patetice de astăzi cu 24% plumb!

Pentru copii se făcea un meniu separat, cu piure şi şniţel vienez din carne de pui.

Cine voia, comanda o cafea, făcută neapărat din cafea braziliană de la "Armeanul". Doamnele preferau o ciocolată caldă cu frişcă atunci bătută!

Se mai sta şi se mai discuta preţ de la vreo oră, se puneau la cale logodne şi încuscriri, călătorii şi vacanţe. Undeva, în salonul mic, se auzea un patefon, iar domnii invitau doamnele la dans!

În timp ce se dansa, nevăzuţi şi neauziţi, oamenii casei debarasau masa de tacămuri şi vesele, schimbau feţele de masă deja pătate cu vin, maioneză şi sosuri şi puneau în mijlocul mesei o vază specială, plină cu trandafiri roşii, o vază făcută dintr-un obuz de calibru mare, din Marele Război, pe care dom Pascale îl adusese de pe front. Căzuse lângă el şi nu explodase! Bunicul meu scăpase, doar el şi cu cei opt oameni pe care îi comanda, două mitraliere, dintr-o întreagă companie de mitraliori. A fost decorat, era.. dar asta este altă poveste!

Apoi începeau să fie aduse fructele şi dulciurile, toate odată, ca să aleagă omul şi să se sature numai văzându-le! Piramide de portocale, mandarine, banane, ananaşi, mere, pere, nuci, alune, şi un... pepene!

Fursecuri, paleuri, celebrele trigoane, umplute cu nucă de la Luica şi Gălbinaşi, insiropate cu o reţetă secretă. Apoi foetajele, după reţete belgiene. Plăcintă cu brânză şi strudel, adică plăcinta cu mere. Prăjituri de casă, cartofi, delicioasele negrese, cataif şi millefeuille, felii de tort cu ciocolată de casă, ecleruri şi savarine, toate făcute în "laboratorul" din fundul curţii, unde era marea bucătărie.

Urmau cozonacii, imenşi, pufoşi, parfumaţi, plini de nucă, stafide şi de cacao. Rahat nu se punea pe atunci, se zicea că încrudeşte coca! Vinul se schimba cu dulcele Cotnari!

De Crăciun nu se bea şampanie, care era rezervată numai secundei Revelionului! Iar pe vremea aceea nu era teroarea cu pocnitorile, slavă Domnului! Blestemaţi cu blestemul lui Caragea Vodă să fie cei care comercializează, sau pocnesc pocnitorile. Amin!

Dansul continua, începeau şi jocurile de societate, iar câţiva bărbaţi mai "macho" începeau un poker amarnic pe poturi ameţitoare de... un leu! Bun, în 1937 leul era Leu, era maaaare!

A doua cafea, adusă pe la ora unu noaptea, era semn că oaspeţii trebuie să-şi ia la revedere. La revedere care ţinea altă oră şi dacă era zăpadă se pleca cu săniile trase de maşini în ţipetele răsfăţate ale doamnelor. Iar cei care prinseseră drag de dom' Pascale, că nu mai vedeau volanul, erau găzduiţi în camerele de oaspeţi ale celor opt corpuri de case din Maşina de Pâine, numărul 52!

A doua zi, prin curier, dom' Pascale şi coniţa Uţa primeau carţile de vizită ale mesenilor cu câte o scrisoare de mulţumire în care se arăta cât de bine s-au simţit...

Asta însemna proprietari, proprietatea, două mari sărbători pe an, Crăciunul şi Paştele, în rest toţi cei amintiţi munceau de dimineaţă până seara. Uneori, cu voie de la bunul Dumnezeu şi duminica. Munceau ca să aibă proprietăţi.”

⃰ ⃰ ⃰

Horoscop În familia mea nu s-a pomenit niciodată de ”sictir café”, poate la mahalagii și țigani, la noi nu. Nici de două torturi, niciodată, tot la… Era vorba despre un ”carnet de bal”, nu de ”jurnal de bal” menu-ul era trimis mai înainte la oaspeți, frumos caligrafiat, ca să-și aleagă ce doresc și să nu se sature de la început, vă dați seama că numai Gargantua putea dovedi o masa ca cea a bunicilor mei. Ce se întâmpla cu alimentele care rămâneau? Rămâneau multe. Erau trimise la casa de copii, împreună cu cadouri și jucării, unde erau mulți orfani de război.

Horoscop Mese pe care le-am apucat și eu, de aceea pot să le descriu, cred că până prin anul 1963, când furia devastatoare a comuniștilor l-au atins și pe Dom Pascale și pe mine. Ne-au dărâmat casele, atelierul, băcănia. De atunci Dom Pascale a început să moară, de când i-au dărâmat și furat proprietățile, viața lui, munca lui…

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Horoscop

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate

X