Generaţia de "orfani ai căpşunilor"

Generaţia de "orfani ai căpşunilor"

Pentru milioane de români emigrarea a reprezentat şansa de a avea un venit.

Însă pentru Ştefan Ciurea, în vârstă de 12 ani, gândul că mama sa îl va părăsi pentru a munci ca menjeră în Italia a fost mai dur ca moartea: s-a spânzurat. Aşa începe un reportaj publicat astăzi de New York Times despre fenomenul migrației din România. Relatarea continuă cu tragica poveste a acestui copil și a mamei care a plecat în cele din urmă în Italia pentru un salariu de 770 de euro pe lună.

"Cei mai mulţi locuitori ai acestei ţări balcanice sărace visau să emigreze încă din timpul dictaturii Ceaușiste", susţine autorul articolului. Emigrarea masivă din România, care a început după prăbuşirea comunismului, în 1989, şi s-a intensificat după aderarea ţării la UE, în 2007. Astfel s-a creat o generaţie de "orfani ai căpşunilor", aşa cum o numesc sociologii, relatează The New York Times.

Destrămarea familiilor

Ne puteți urmări și pe Google News

Majoritatea românilor au plecat către Spania şi Italia, unde culeg căpşuni, lucrează în construcţii sau în domeniul casnic, locuri de muncă refuzate de cetăţenii ţărilor respective. Ei trimit anual acasă circa 10,3 miliarde de dolari, dar există şi un revers al acestei situaţii. Astfel, potrivit unui studiu realizat recent de Fundaţia Soros, peste 170.000 de copii români au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate.

Potrivit aceluiaşi studiu, copiii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate sunt mai expuşi:

  • abuzului de alcool,
  • abuzului de ţigări,
  • au probleme cu poliţia,
  • performanţele lor şcolare fiind scăzute.
În schimb, unii copii, care se consideră vinovaţi de plecarea părinţilor, devin elevi eminenţi, în speranţa că îi vor aduce pe aceştia acasă.

 

Denisa Ionescu, un psiholog care lucrează cu copiii emigranţilor, susţine că aceştia sunt mai expuşi riscului de depresie, mai ales dacă mama este cea care pleacă, în timp ce unii dintre ei se simt abandonaţi. "În România, mama este cea care are grijă de copii. Aşadar, atunci când aceasta pleacă lumea copilului se destramă", a precizat aceasta pentru NYT.

Efectul migraţiei: copiii se sinucid

Dintre copiii lăsaţi acasă, 14 s-au sinucis în ultimii trei ani, potrivit cercetărilor desfăşurate de Fundaţia Soros, care subliniază însă că nu este clar care este rolul plecării părinţilor în decizia copiilor de a-şi lua viaţa, cu excepţia unui singur caz, cel al copilului Ştefan Ciurea.

Psihologii susţin însă că efectele emigraţiei au fost deosebit de acute deoarece România este o ţară majoritar rurală, unde legăturile familiale strânse domină toate aspectele vieţii. În unele cazuri, emigraţia generează o implozie în familiile deja disfuncţionale.

Mihaela Ştefănescu, cea care a coordonat studiul pentru Fundaţia Soros, a declarat că miliardele de dolari trimişi acasă au contribuit la eradicarea sărăciei extreme şi au făcut mai puternice mamele care muncesc. Dar în acelaşi timp, emigraţia a redefinit noţiunea de familie românească tradiţională, susţine ea, adăugând că numeroşi copii ai emigranţilor locuiesc cu buncii.

În plus, divorţurile între emigranţi devin tot mai numeroase, cei doi părinţi plecând în ţări diferite. În unele cazuri extreme, copiii sunt abandonaţi sau trimişi în orfelinate. Unii lucrează ajung să se prostitueze sau se asociază cu infractorii.