Furnalul de la Govăjdie, lăsat în paragină

Furnalul de la Govăjdie, lăsat în paragină

Furnalul de la Govăjdie, judeţul Hunedoara, singurul furnal - monument de epocă modernă din Europa care mai stă în picioare a împlinit 200 de ani. Autorităţile locale nu reuşesc, de 10 ani, să pună la punct un proiect de restaurare şi să aplice pentru finanţare europeană.

Construit între 1806 şi 1810 de Administraţia Publică Imperială ce îşi avea atunci sediul chiar în Castelul Corvinilor de la Hunedoara, obiectivul industrial de la Govăjdie, comuna Ghelari, era la acea vreme cel mai modern din Europa. Furnalul producea fontă care era prelucrată în atelierele de la Hunedoara. Activitatea lui s-a diminuat după 1896, când s-au deschis Uzinele de Fier de la Hunedoara, iar ultima şarjă a avut loc la 1918. Coşul furnalului este intact, având şi acum brâurile de fier originale, acoperişul necesitând însă intervenţie urgentă pentru a se stopa degradarea clădirii. Încă de la începutul acestui deceniu, Primăria Ghelari şi-a manifestat dorinţa de a obţine o finanţare europeană pentru reabilitarea obiectivului, declarat, cu zeci de ani în urmă drept monument istoric de importanţă naţională şi internaţională, însă nu a reuşit nici acum.

Probleme cu actele

Abia în 2008, profitând de o neglijenţă a fostului proprietar - Combinatul Siderurgic Hunedoara, Primăria Ghelari a intrat în posesia furnalului pe motiv că proprietarul nu-şi plătise impozitul pe terenurile din comună vreme de doi ani consecutiv. Imediat a început alcătuirea documentaţiei pentru un proiect cu finanţare europeană, însă lucrurile s-au împotmolit. "Nu am reuşit nici până acum să clarificăm situaţia unor terenuri din zonă pentru a putea depune cu şanse de reuşită cererea de finanţare. Mai sunt câteva acte pe care cred că le vom aveam în bună regulă în următoarele săptămâni, după care vom continua proiectul. Îmi pare rău că am ratat aniversarea celor 200 de ani de la inaugurarea furnalului, dar sper să ne revanşăm peste un an sau doi, după ce vom reuşi să-l punem cu adevărat în valoare", declară Ioan Bulbucan, primarul comunei Ghelari, care adaugă că, în acest sens, a şi început o colaborare cu o firmă belgiană specializată în lobby pentru proiecte europene, interesată de reabilitarea furnalului. Ideea Primăriei Ghelari necesită o finanţare de 1,5 milioane de euro, bani pentru restaurarea totală a furnalului, refuncţionalizarea lui şi punerea în circuitul turistic. Furnalul poate fi vizitat şi astăzi, însă la faţa locului nu există ghidaj de specialitate şi niciun fel de alte facilităţi turistice.

Ne puteți urmări și pe Google News

Un secol de prosperitate

Autorităţile Imperiului Habsburgic au decis încă de la 1802 să ridice un furnal în zona Govăjdiei pentru a eficientiza procesul de producţie a fontei din minereul de fier scos de la Ghelari, minele fiind foarte aproape de locul ales. Transportul minereului s-a făcut, la început pe planuri înclinate, iar, mai târziu, pe prima cale ferată îngustă construită în Ardeal (Retişoara - Govăjdie, linie prelungită la 1900 până la Hunedoara). Odată pus în funcţiune, cu tot cu construcţiile sale anexe, furnalul era cel mai modern din Europa acelor vremuri, datorită sistemelor sale de răcire şi a celui de încărcare (vagoneţii cu minereu erau aduşi la gura superioară coşului încărcarea făcându-se de sus în jos), fiind primul furnal de pe continent cu flux de producţie continuu. Perioada sa cea mai intensă de producţie a fost între 1871 şi 1889 când, alături de uzinele de la Reşiţa, furnalul a livrat oţel şi pentru construcţia Turnului Eiffel din Paris.