Francois Hollande, EŞEC total al mandatului său, NIMIC nu lasă în urmă. Franţa este azi "BOLNAVUL EUROPEI"

Nu mai este mullt până ce preşedintele Francois Hollande va trebui să părăsească palatul Élysée. Sfârşitul mandatului său prezidenţial este însoţit de cele mai scăzute niveluri de apreciere, ceea ce nu s-a mai întâmplat niciodată unui şef de Stat francez. Rezultatele sale în cei cinci ani de mandat nu au motive de a fi lăudate pentru că nimic din promisiunile sale nu au fost puse în aplicare. Cine are de suferit în primul rând, Stânga politică sau poporul francez? Timpul va desluşi tainele eşecului istoric al actualului preşedinte.

Ce lasă în urmă? Victoria sa la un scor foarte strâns împotriva lui Nicolas Sarkozy pe 6 mai 2012, i-au făcut pe susţinătorii săi să spere că pentru Franţa se deschid alte perspective, o nouă fază de relansare a sistemului economic, după ce fuseseră aplicate dogmele austerităţii. Cinci ani după, se poate spune foarte bine că Hollande n-a făcut nimic pentru a veni în întâmpinarea  aşteptărilor electoratului său: primul preşedinte al Partidului Socialist, ales după Francois Mitterand, nu va lăsa nimic în urmă ca să amintească mandatul său, mai ales pe tema politicilor economice, pentru contestata Lege a Muncii, care în loc să mărească câştigurile salariale, a stârnit doar revolte şi reproşuri.

Mandatul său n-a contribuit cu nimic la problema diminuării şomajului şi a creării de noi locuri de muncă. 3 milioane de şomeri, adică 10,5 % nu reprezintă cifre încurajatoare. Stagnarea prelungită şi deteriorarea progresivă a acţiunilor guvernamentale în materia muncii, au produs o adevărată contralovitură aplicată partidului de guvernământ, redimensionându-l, cu atât mai grav, având în vedere apropiatele alegeri prezidenţiale. Se prognozează o scădere drastică în competiţia cu Frontul Naţional şi France Insoumise a lui Jean-Luc Melenchon.

La toate astea e nevoie să adăugăm şi o absolută carenţă de răspunsuri adecvate la numeroasele turbulenţe sistemice care au intervenit în plan economic din 2012 şi care încet-încet au dus Franţa lui Hollande la vulnerabilitate. Începând cu incapacitatea de a oferi o relansare economică, instabilitatea debitului naţional, creşterea economică aproape inexistentă a celei de a doua puteri europene.

Lacul cu cea mai pură apă. Are puteri vindecătoare și poate curăța păcatele

Jurnalistul Dan Andronic, despre retragerea candidaturii lui Cătălin Cîrstoiu : „S-a ajuns în cea mai proastă situație”

Această Franţă în criză a fost definită de către Spectator, ''Bolnavul Europei''. Bolnav care are nevoie de o politică economică capabilă să dea un nou avânt, o nouă fază de creştere, cât mai echilibrată şi sustenabilă posibil, o relansare pe termen lung.

O seamă de problematici a unei politici incapabile să ofere soluţii adecvate în faţa dificultăţilor sistemului, care arată declinul unei Stângi din ce în ce mai în derivă, incapabilă să ofere o politică ocupaţională eficientă, cheia de boltă pentru relansarea oricărei economii în lipsă de oxigen...

Un mandat eşuat pe toate planurile, iar istoria nu-l va cruţa pe Francois Hollande dar nici poporul francez dezamăgit şi bulversat ca şi clasa politică actuală, zdruncinată de corupţie. Sună cunoscut, nu-i aşa?