Editura Evenimentul si Capital

Florin Stoiciu - portretul unui mare grafician care a expus 100 de nuduri într-un lăcaș de cult

Autor: | | 0 Comentarii | 533 Vizualizari

Artistul originar din județul Călărași este unul dintre cei mai titrați graficieni români. În același timp, un teoretician desăvârșit, care a conceput cărți de referință pentru literatura de specialitate. Povestea lui de viață este, și ea, impresionantă

Dacă rămâneam la Mănăstirea, trebuia să mă fac agricultor. Mama a fost telefonistă la IAS- ul de pe terenurile regale și tata inginer agronom”, ne mărturisește Florin Stoiciu, acum conferențiar la Universitatea Națională de Arte din Bucureşti, unde predă de 25 de ani.

Premiul I în anii de liceu

„În 1985 s-a înființat gimnaziul la liceul Tonitza. Au fost 18 locuri. Majoritatea elevilor, copii de oameni de cultură, ambasadori, ziariști. Eu dădusem examen la Școala Populară de Artă și am venit prin transfer în clasa a V-a. Treapta I am dat-o de două ori, pentru că se desființaseră liceele de artă din țară și copiii de acolo au venit la Tonitza”, rememorează artistul, după care, cu emoție, spune: „În liceu, din anul I până în anul IV am luat premiul I pe țară la concursul de atunci «de arte și meserii » Cântarea României. L-am avut profesor la arta vizuală pe Ionel Teodoreanu, fiul scriitorului, care ne citea povești și ne punea să le ilustrăm. În 1983, am dat examenul de diplomă la grafică. Am luat 10 la specialitate”.



„Am intrat la facultate în 1986, la clasa lui Constantin Blendea. După ani, l-am întrebat cum a fost când am intrat. Mi-a spus: «Nu că era lucrarea ta mai deșteaptă, dar sărea în ochi!». Raportul era de 1 la 35. Când intrai, spuneai că l-ai apucat pe Dumnezeu de picior!”, povestește Stoiciu.

Am aflat, în continuare, că, deși era un bun colorist, în ’90, Florin Stoiciu s-a mutat la grafică.

„Dumnezeule, aici intrăm ca într-o catedrală gotică!”

„Am făcut expoziția de sfârșit de an, în 1992, cu toată academia la Teatrul Național București. Pe vremea aia era director Mihai Oroveanu. Noi, cei de la grafică, făceam afișele pentru toți absolvenții din academie, la serigrafie. Am realizat că toate sălile de expoziție erau ocupate de ceilalți colegi și grafica nu mai are unde să expună. Oroveanu i-a explicat lui Spătaru, rectorul Academiei, că dacă cei de la grafică nu expun în sala aia, nu mai expune nimeni. Drept urmare, grafica a făcut expoziția întro sală mare de la etajul trei. Când au văzut-o, au spus: „Dumnezeule, aici intrăm ca într-o catedrală gotică!”, și-a amintit artistul.

Revoluție în artă

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Cultură

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate