FEMEILE PUTERNICE din România în faţa cărora până şi cei mai înverşunaţi dintre misogini se prosternează

Arhiva
8 martie 2016, 08:40

Prezenţa femeilor în funcţii de conducere este în continuare redusă în România, în raport cu alte state europene. Dar chiar şi aşa multe din instituţiile şi companiile cu românce „la butoane“ au crescut în notorietate şi eficienţă de la venirea acestora la conducere. Mariana Gheorghe, CEO-ul OMV Petrom, Laura Codruţa Koveşi, procuror şef al DNA, Anca Paliu Dragu, ministru de Finanţe, Gilda Lazăr, head of Corporate Affairs and Communication JTI România, Măriuca Talpeş, cofondatoare BitDefender, sunt doar câteva exemple pentru că lista este ceva mai lungă. Revista Capital a intervievat aceste doamne pentru a afla cum manageriază puterea de care dispun şi care au fost atuu-urile care le-au propulsat cariera.

Laura Codruţa Kovesi (43 de ani) este procurorul şef al DNA, care a transformat instituţia în cel mai credibil pilon al statului, în ochii românilor. Un sondaj realizat de INSCOP Research în septembrie 2015, arată că 61% dintre români au declarat că au încredere în DNA, sub conducerea Laurei Codruţa Kovesi. De altfel, în luna ianuarie, a câştigat, pentru a doua oară, premiul pentru Europeanul Anului 2016, oferit de Reader‘s Digest. Într-un scurt interviu acordat revistei Capital, şefa Justiţiei ne-a mărturisit că de la început a fost avertizată că şi-a ales un job al bărbaţilor. „Lucrez de peste 20 de ani ca procuror, sistem care mulţi ani de zile a fost considerat că este un domeniu destinat bărbaţilor. De multe ori, după angajare, am auzit colegi care susţineau că „procuratura nu este pentru femei“. Iată că viaţa profesională a dovedit că se înşelau“, a spus Kovesi.

Din presă, la ministerul de Externe, apoi şefa de comunicare a unei mari companii producătoare de tutun. Parcursul carierei Gildei Lazăr este unul impresionant. Fiecare dintre începuturile profesionale la care face referire - cel de jurnalist, de purtător de cuvânt la MAE sau cel actual, respectiv head of corporate affairs la JTI România i-a solicitat talentul de comunicator. „Nu sunt feministă, prefer să rămân feminină, iar această atitudine m-a ajutat pe parcursul profesional. Am intrat în presă la 25 de ani, fiind deosebit de intransigentă, dar cu argumente. Mulţi îşi aduc încă aminte de mirarea publică a preşedintelui Iliescu: „atât de tânără şi frumoasă şi atât de rea?“ Se zicea pe atunci că „cine n-a fost criticat de Gilda nu există“ şi mi se spunea „otrava de la România Liberă“, îşi aminteşte şefa de comunicare a JTI. „Însă felul meu de a fi ca om, dincolo de condeiul ascuţit, şi faptul că nu arătam rău deloc m-au ajutat să deschid uşi şi să păstrez chiar şi astăzi relaţii civilizate, bazate pe respect şi încredere, atât cu cei de la putere, cât şi cu cei din Opoziţie“, a mărturisit Gilda Lazăr. „De 18 ani, lucrez într-un domeniu controversat, industria tutunului, în care nu am când să mă plictisesc. De şapte ani, predau la Universitatea Bucureşti, împărtăşind din experienţa mea viitoarelor generaţii de comunicatori. Consider că, pentru performanţă, e nevoie de lideri, de viziune, de obiective clare şi de resurse“, a conchis Gilda Lazăr.

Raluca-Ioana van Staden, cercetătoarea care, împreună cu Jacobus Frederick van Staden, a inventat un dispozitiv care depistează cancerul în doar 6 minute, a absolvit Facultatea de Chimie în 1992, iar teza de doctorat şi-a susţinut-o în 1997. În acelaşi timp, ea a urmat şi pedagogie muzicală şi pian la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, având un master în compoziţie. La ora actuală este şef al Laboratorului de Electrochimie şi PATLAB din Cadrul Institutului Național de Cercetare pentru Electrochimie şi Materie Condensată şi are conducere de doctorat la Universitatea Politehnică din Bucureşti. În perspectiva sa, una dintre cele mai mari realizări ale sale este faptul că a putut depista cancerul de plămâni şi gastric în stadiu incipent la anumiţi pacienţi, care au putut fi trataţi imediat. „Orice om de succes, indiferent că este femeie sau bărbat trebuie să fie înzestrat cu anumite calităţi, cum ar fi profesionalism, perseverenţă, aspiraţie spre culmi înalte şi să caute soluţii simple la probleme complexe“, explică Raluca-Ioana van Staden. Principalul obiectiv de când a revenit în România, zice că a fost includerea tinerilor masteranzi şi doctoranzi în echipa de cercetare. „Pot să spun că nu există bucurie şi realizare mai mare, decât să-i vezi pe aceşti tineri crescând, publicând în reviste de top, luând premii la conferinţe internaţionale şi câştigând, aşa cum a fost cazul Iulianei Moldoveanu, toate cele trei premii puse în joc în cadrul programului POSDRU“, conchide inventatoarea.