România este unul din cele cinci state europene care au un poligon de testare a trenurilor de mare viteză. Acesta se află în judeţul Brăila, într-un orăşel sărăcăcios.

Deşi un tren românesc adună pe ruta Constanţa - Timişoara o întârziere de două ore, circulând pe unele porţiuni cu 30-40 km/h, în România există o linie de cale ferată de 13 km şi 750 de metri pe care locomotivele nu întârzie niciodată, putând atinge şi viteze de 220 de km/h. La Făurei, un orăşel sărăcăcios din judeţul Brăila, unde nu se poate face agricultură din cauza solului sărat, a fost amplasat, în 1972, poligonul de testare a trenurilor în mişcare. "Scopul era ca aici să fie testate, în mişcare, trenurile şi vagoanele scoase la Griviţa, Arad, Craiova", ne povesteşte Nicolae Sandu, directorul generaladjunct al Autorităţii Feroviare Române (AFER), instituţia care are în administrare poligonul. Surprinzător, faţă de alte investiţii comuniste, poligonul nu a fost distrus, ba chiar a fost modernizat în 2008 cu fonduri europene. "Acum avem o linie de cale ferată pe care trenurile pot să atingă şi 220km/h", ne asigură Nicolae Sandu. Linii noi, locomotivă veche Dacă în gara din Făurei un tren Galaţi-Bucureşti adună deja minimum zece minute de întârziere, la ieşirea din orăşel, nouă localnici şi un bucureştean au grijă de inelul de testare a trenurilor care ar trebui să ţină pasul cu TGV-urile din Vestul Europei "Noi nu avem trenuri rapide şi nu ne permitem să le cumpărăm, dar, teoretic, aici putem testa astfel de garnituri. Săptămâna aceasta, am testat şi primul tren autohton, realizat la Craiova, de mare viteză. Poate atinge şi o viteză de 160 km/h", ne explică Sandu paradoxul de a avea infrastructură de testare fără să fi avut garnituri rapide. Până când lucrurile se vor schimba, pe liniile poligonului circulă doar o veche locomotivă care gâfâie greu ca să ajungă la 80 km/h. Teste fără viteză Până să testeze trenuri rapide, la Făurei se verifică frânele, volumul, siguranţa, greutatea unui vagon sau a unei locomotive după ce au ieşit de pe linia de producţie şi înainte de a fi oferite publicului. Toate acestea se fac la o viteză de 20-30 km/h "Nu avem nevoie de viteze mai mari. Nu este nevoie să distrugem un vagon pentru a verifica siguranţa sa", spune bucureşteanul Constantin Cioacă, coordonatorul complexului. Date tehnice Poligonul de cale ferată din judeţul Brăila este format din: ● inelul mare cu 6 podeţe si 4 treceri la nivel: aici se atinge 220 km/h; ● electrificare în curent alternativ monofazat de 25 kV/50 Hz cu nivelul catenarei la 5,5 m; ● inelul mic (2,2 km) - este închis; ● linie test cu curbe şi contracurbe de raze variabile: cu raza cea mai mică 135 şi raza cea mai mare 250 pe o lungime de 765 m; ● linia de ciocnire cu cocoaşă; ● hala de 600 m2 cu poduri rulante de 3,2 tone (interioror) şi 6,2 tone (exterior); ● clădire administrativă. Ultimul poligon din Uniunea Europeană În UE se mai găsesc doar alte patru poligoane de testare a trenurilor în mişcare: în Franţa, Germania, Cehia şi Polonia. "Făureiul este, din punct de vedere al dotărilor, ultimul din Europa. Au fost ani în care nu am avut ce să testăm. Acum, industria de profil începe să-şi revină. Avem multe comenzi pentru acest an", încearcă să fie optimist Nicolae Sandu. Nu are decât o tensiune Faţă de concurenţa europeană, poligonul din Brăila are două mari avantaje. "Este mult mai ieftin. Cam 3.000 de euro costă o zi de testare. În alte părţi, preţul este de două ori mai mare. Apoi, dacă vrei să te duci să faci teste în Franţa nu o poţi face mai devreme de 18 luni, acolo sunt multe rezervări", precizează directorul general al AFER . Fără acest inel, industria de cale ferată autohtonă ar fi sucombat. "Nu se pot produce vagoane fără a fi testate, iar noi nu am fi avut bani să mergem la teste în străinătate", mai adaugă Sandu. Însă principala problemă a Făureiului este că nu deţine o staţie care să permită testarea trenurilor la cele patru tensiuni din UE. "Aici se pot face teste doar în tensiunea autohtonă. Din acest motiv, atragem puţini clienţi externi", ne mai spune Sandu. Pentru dotarea poligonului cu o staţie cu patru tensiuni este necesară o investiţie de 4,5 milioane de euro.