Editura Evenimentul si Capital

Fața hidoasă a adevărului: Dubla comandă a României

Autor: | | 36 Comentarii | 2663 Vizualizari

”Adevărul vă va face liberi”, adevărul eliberează, în slujba adevărului, totul pentru adevăr, murim pentru adevăr, totul permis/justificat în numele adevărului.

Cruciadele mărșăluiesc în spațiul public în numele adevărului, a unui ”adevăr” personal, de gașcă, de clan. Generic numit  ”adevărul”, în fapt, mizeria unei societății peste care se trântește tricolorul. Și așa se mărșăluiește la lansarea premierului megaloman, mizeria astfel ambalată e prezentată drept adevăr în gura politicienilor de culoare transpartinică. Dezgustații nu vor să atingă mizeria ambalată în satinul tricolorului, toate lecțiile neînvățate ale trecutului azi au explodat în spațiul public. Lupta foștilor securiști, a vechiului sistem securistic de poliție secretă într-o luptă pe viață și pe moarte cu modernizarea Serviciilor, cu funcționarea acestora după regulile unui stat democratic. Vechii cu noii. Cangrenarea sistemului politic, infiltrarea și lupta pentru controlul total al României.

Securiștii, Serviciile, poliția secretă, șantajul. Nereformarea societății, letargia combinată cu nostalgia comunistoidă, cu un sado-masochism, cu voluptatea dezastrului  – simptomatologie târzie a unui sindrom Stockholm. Un spațiu public viciat, toxic, otrăvit de lupte politice care, iată, se desfășoară încălcând orice reguli, principii, idealuri. Campania pentru prezidențialele din noiembrie nu mai este pentru fotoliul de la Cotroceni, e războiul între controlul democratic, funcționarea în limitele democrației a României, și Statul din umbră, din cotloanele Puterii, sistemul politico-mafiot-securistic. Dubla comandă a României.  Pare a fi cea mai hidoasă campanie electorală pentru prezidențiale. Dacă privești în urmă, senzația este că toate celelalte au fost parfum, naive, joaca de-a hoții și vardiștii, și că, acum, bătălia e în același punct ca în Decembrie 1989. Vechiul sistem cu noul sistem.

Nu sunt tancurile pe străzi, nici soldații hăbăuci care nu înțelegeau ce se întâmplă, și e îndeajuns să privești fotografiile vremii ca să le vezi chipurile dezorientate, astăzi e iadul politic dezlănțuit în spațiul public. Opinia publică/Cetățeanul/Mulțimea e parte acestui spectacol și nu asistă pur și simplu. Pune umărul. Se lasă invadată de ură, locuită de rău, folosită, înjosită, pângărită. În mare parte a fost/s-a lăsat ”lucrată” sistematic, programată, reacționează la stimulii urii. Voluptatea răului o face să juiseze în public. Obscenitatea publică a atins cote alarmante semn a unei crize morale a unui popor care stă și încasează șuturi, umilințe, excitat de rău. Stă jos în țărână și primește. Tace. Geme înfundat. Nu cere socoteală. Durerea e ca un drog.

Această țară care doare. Vor să ne calce în picioare? Nimeni nu spune nimic. Nu iese nimeni în stradă, nimeni nu se organizează, stau în casele lor, în fața televizoarelor primind porția zilnică care îi face să juiseze de plăcere. Acolo, în stradă se iese doar pentru spectacol, dacă e rost de a arunca cu roșii și ouă stricate și dacă se poate striga ”Moarte” pe persoană fizică. Vor să ne anuleze ca cetățeni? Nimeni nu spune nimic. Vor să folosească instituțiile statului în folos personal? Nimeni nu spune nimic. Se prezintă în fața noastră să îi votăm fiind infractori/corupți/bolnavi de putere? Nimeni nu spune nimic. Îi votăm. Vor să preia controlul total al României? Nimeni nu spune nimic. Vor să calce în picioare Statul de Drept? Nimeni nu spune nimic pentru că Statul de Drept e prea abstract. Vor să fure și ultimul cui din țara asta? Nimeni nu spune nimic. Lasă-i, maică, că toți sunt la fel! Acesta e adevărul despre noi: Nu ne pasă. Într-o cheie mai comică, fanii serialului Seinfeld știu că nevroticul George spune la un moment dat: Do you want the truth? Can you handle the truth? Acesta ar fi adevărul despre noi, dacă l-am suporta, este că nu ne pasă. Așa arătăm in the big picture.

Suntem în plin coșmar distopic. Avem un aparat de propagandă care ne îndeamnă permanent să adorăm noua Putere. Cine nu se supune are parte de varianta postmodernă a biciuirii în piața publică – linșajul mediatic. În spatele Puterii, adevăratul Sistem care pune la punct ultimele detalii ale preluării totale nu se limitează doar la metodele televizistice sau internautice, ci, iată!, șantajează, amenință,  corupe. Cazul Turcescu vorbește tocmai despre griparea sistemului. Dacă într-adevăr a fost ofițer acoperit, poate naiv a crezut că infiltrându-se în măruntaiele Sistemului îl gripează, îl schimbă, el și cu alții. Poate sentimentul de putere/de control l-a făcut să treacă linia roșie. Și poate așa părea. Doar că în ultimii doi ani asistăm la Restaurație. Nu mai este vorba doar despre conservarea unui sistem vechi, hodorogit, ci asistăm la o brutală Restaurație. În coșmarul distopic asistăm anesteziați la ficțiunea numită ”Politică” în România, când, în fapt, este vorba despre Cartelul politic, parte a Sistemului. Corupția e ridicată de PSD la rang de politică oficială, iar valorile democratice sunt călcate în picioare, în văzul tuturor, în aplauzele mulțimii care juisează. Pentru că nu vrem adevărul despre noi. Nu ne interesează.

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Opinii EVZ

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate