Editura Evenimentul si Capital

Există viaţă în Nabucco?

35f1e08b2d99d36a6f4a05ec0b0b9501
Autor: | | 4 Comentarii | 0 Vizualizari

Unul dintre cele mai mari proiecte energetice ale spaţiului comunitar “pompează” în România 320 de milioane de euro şi retrasează harta intereselor geopolitice în estul Europei.

Controversatul proiect Nabucco şi-a pus la punct detaliile finale, iar luni, la Ankara, părţile implicate, compania Transgaz printre ele, vor semna acordul. Rămân detaliile conexe: o Rusie interesată să dinamiteze proiectul, anemia europeană vizavi de propriul viitor energetic şi capacitatea îndoielnică a României de a se implica într-un proiect de opt miliarde de euro. Pe 11 octombrie 2002, Opera de Stat din Viena s-a îmbrăcat în haine de gală pentru o reprezentaţie de clasă, în patru acte. “Nabucco”, celebra piesă a italianului Giuseppe Verdi, se juca în fosta capitală imperială, amintind prin arii celebre de temele perene ale libertăţii şi sclaviei. Într-un colţ al sălii, cinci oficiali necunoscuţi savurau un moment istoric: companiile OMV, MOL, Transgaz, Bulgargaz şi Botas tocmai semnaseră un protocol care statua intenţia celor cinci ţări pe care le reprezentau de a demara construcţia unui gazoduct menit să elibereze Europa de eterna dependenţă energetică de Rusia. Ideea a venit natural: de ce nu s-ar numi tocmai acest mega-proiect energetic Nabucco? Botezul fusese bifat. Şapte ani mai târziu, proiectul cu nume de operă a strâns deja o serie impresionantă de controverse şi divergenţe şi se pregăteşte de actul final, înainte ca ideile proiectanţilor să capete formă fizică. Semnarea acordului pentru demararea proiectului este anunţată pentru luni, 13 iulie şi solicită prezenţele Turciei, Bulgariei, României, Ungariei şi Austriei. Plus degetele încrucişate ale întregii Europe Occidentale. De ce ar putea rămâne conducta goală După şase ani în care deciziile referitoare la proiectul Nabucco au fost încâlcite şi rare, criza gazelor de la începutul acestui an a tras semnalul decisiv: Bătrânul Continent nu-şi mai poate amâna la infinit viitorul şi trebuie să găsească soluţii alternative la “asul” Gazprom din mâneca Rusiei. Aşa a revenit la suprafaţă Nabucco, gazoductul care ar trebui să transporte resursele din Marea Caspică, via Turcia, în spaţiul comunitar. Proiectul prevede tranzitarea României, pe o porţiune de 460 de kilometri. În doar câteva luni, ţările implicate au reuşit să negocieze parametrii funcţionali ai acordului: cât gaz opreşte fiecare ţară tranzitată sau care sunt taxele pe care participanţii le vor percepe. Conducta are formă pe hârtie şi ar putea fi construită, la limită, chiar începând de săptămâna viitoare. Rămâne însă un aspect decisiv şi neevaluat: de la cine vor cumpăra semnatarii acordului gazul necesar? ”Azerbaijanul, Irakul şi Egiptul vor deveni principalii furnizori ai gazoductului Nabucco, urmând să livreze 15 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an, începând cu 2015” declara ieri Wolfgang Ruttenstorfer, şeful companiei austriece OMV. Câteva precizări sunt necesare: Nabucco e proiectat să transporte 31 de miliarde metri cubi de gaze, ceea ce oricum nu satisface, nici pe departe, necesarul energetic al spaţiului european.
Actuala conductă-problemă care tranzitează Ucraina, livrând Europei gazul rusesc, are o capacitate de 120 de miliarde metri cubi de gaze anual. Europa are nevoie de 150 de miliarde metri cubi de gaze pe an
Pagina 1 din 1
Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Internaţional

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro
Loading...

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate