Executorul judecătoresc Dorina Gonţ a fost plasată în AREST la domiciliu

Executorul judecătoresc Dorina Gonţ a fost plasată în AREST la domiciliu

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, marţi, ca executorul executorul judecătoresc Dorina Gonţ să fie cercetată în arest la domiciliu.

ÎCCJ a decis înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a arestului la domiciliu în cazul Dorinei Gonţ, după ce a admis contestaţia acesteia. În cazul celorlalţi trei inculpaţi, Radu Abagiu, Adrian Mihai şi Ciprian Nistor, ÎCCJ a respins contestaţiile, iar aceştia vor rămâne în arest preventiv. Decizia este definitivă.

Săptămâna trecută, Curtea de Apel Bucureşti a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a Dorinei Gonţ, preşedintele Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă CAB, şi a lui Radu Abagiu, Adrian Mihai şi Ciprian Nistor, aceştia fiind acuzaţi într-un dosar de evaziune fiscală în care prejudiciul se ridică la circa trei milioane de euro.

În acest dosar, anchetatorii au efectuat, în 20 aprilie, 15 percheziţii în Bucureşti, Ilfov şi Ialomiţa. Ei au făcut percheziţii la biroul executorilor judecătoreşti Lucian şi Dorina Gonţ, iar imobilele vizate în vederea instituirii sechestrului aparţin familiei Gonţ.

Ne puteți urmări și pe Google News

"Activităţile sunt efectuate într-o cauză penală ce vizează activitatea infracţională a lucrătorilor unui birou de executor judecătoresc şi a reprezentanţilor a 10 societăţi comerciale, ce sunt bănuiţi de comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală, săvârşită prin sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat, prin evidenţierea unor operaţiuni comerciale fictive", se arăta într-un comunicat al Poliţiei Române de la acea dată.

Poliţiştii şi procurorii au pus sechestru pe mai multe conturi ale unor firme şi pe unele imobile.

Surse judiciare au declarat atunci că trei societăţi comerciale foloseau servicii fictive ale unor firme din domeniul IT, consultanţă şi marketing, iar banii erau transferaţi prin intermediul a şapte societăţi fantomă în Cipru, ulterior banii întorcându-se în ţară în conturile societăţilor menţionate.

Bugetul statului ar fi fost prejudiciat cu aproximativ trei milioane de euro prin comiterea acestor infracţiuni, în perioada 2011-2014.