Câteva EXCENTRITĂŢI de-ale lui Gabriele d’Annunzio, autoproclamat DUCE în FIUME

Revista săptămânală Ideea Europeană consemna în numărul din “duminecă” de 7 decembrie 1919 câteva din excentrităţile scriitorului italian Gabriele d’Annunzio, mare erou de război la vremea respectivă.

Articolul, fără titlu, apărea la rubrica “Revista Săptămânei. Fapte şi Recensii”: “Câteva excentrităţi de-ale lui Gabriele d’Annunzio, din care se vede drumul străbătut de poet până la cucerirea oraşului Fiume şi la lupta cu Wilson şi toată Societatea Naţiunilor.

S’a dus anume până în insula Cipru ca să culeagă un trandafir făgăduit doamnei inimii lui.

Oferindu-i-se ceva mai târziu suma nu chiar de dispreţuit, cel puţin pe atunci – 200.00 de fr. pentru un şir de conferinţe în America, zise, cu o încreţitură de silă a gurii: Oh! Viaţa e acolo aşa de scumpă! Abia aş avea pe ce să-mi cumpăr ţigările.

Cătălin Cîrstoiu, la HAI România: „Să nu vă așteptați de la mine să mă retrag”. Video

Ce se întâmplă, doctore? Hai live cu Turcescu la 12:00

Pus candidat fără voe la deputăţie, se înfăţişă în cercul lui ţărănesc drept “candidat al Frumuseţei” şi pricopsi pe ţăranii veniţi să-l asculte, cu o cuvântare nemaipomenit de lungă, despre estetică, ceeace – lucru minunat şi într’

Gabriele d’Annunzio, principe de Montenevoso s-a născut pe 12 Martie 1863 la Pescara şi a murit pe 1 martie 1938 la Gardone. A fost un poet, romancier, nuvelist şi dramaturg italian, preşedinte al Academiei italiene.

Gabriele d’Annunzio a fost susţinător fervent al intrării Italiei în război alături de Antanta. După intrarea în război, d’Annunzio a devenit infanterist în armata italiană, mai apoi marinar şi aviator. Misiunile sale cutezătoare din Trieste, Pola şi mai ales zborul său deasupra Vienei din 1918 pentru a răspândi manifeste l-au consacrat ca o legend.

Ca urmare a reacţiei naţionaliste italiene faţă de Conferinţa de Pace de la Paris, în septembrie 1919, Gabriele d’Annunzio a condus o expediţie în Dalmaţia ocupând portul Fiume, unde a înfiinţat un stat independent, separat de Italia şi de restul Europei până în 1921, numit Regenţa italiană din Carnaro, în care scriitorul italian s-a autoproclamat duce. Trupele sale, desprinse din armata regulată italiană, se numeau legionari şi purtau o uniform cu cămaşă neagră, care a devenit mai apoi uniforma fasciştilor.

...(citește mai departe pe evenimentulistoric.evz.ro)