EVZ EXCLUSIV. CAMPANIA „MEDICUL DE GARDĂ”. Cum stopează cardul de sănătate furtul din bugetul asigurărilor sociale

EVZ EXCLUSIV. CAMPANIA „MEDICUL DE GARDĂ”. Cum stopează cardul de sănătate furtul din bugetul asigurărilor sociale

Prescrierea de rețete gratuite pentru falși pacienți sau pentru persoane decedate va fi imposibilă, odată cu introducerea cardului de sănătate. Metoda era folosită de unii medici pentru a sifona bani din sistemul de sănătate.

Șeful Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea, ne-a explicat că, odată cu intrarea în vigoare a obligativității cardului de sănătate, orice medic trebuie să treacă în sistemul informatic natura serviciul medical efectuat: eliberarea unei rețete sau o simplă consultație. „Este un sistem care împiedică furtul din sistemul național de sănătate, chiar dacă sunt unii care se opun aplicării lui”, a precizat Ciurchea. Practic, folosirea cardului de sănătate împiedică fraudarea sistemului de sănătate.

„Evenimentul zilei” vă prezintă unul dintre cele mai elocvente cazuri în care bugetul asigurărilor a fost fraudat cu suma de 2,3 milioane de lei, în lipsa unei astfel de evidențe informatice. Este vorba de dosarul medicului Viorel Tiberius Mogoș, de la Institutului Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice „Prof. Dr. N. Paulescu”, acuzat că a eliberat sute de rețete gratuite pentru medicamente antidiabetice pe numele unor falși pacienți sau a unor persoane decedate. Mogoș a fost trimis în judecată, în decembrie 2014, pentru 718 fapte de fals, complicitate la înșelăciune, abuz în serviciu și 1.373 de fapte de complicitate la uz de fals, alături de medicul Carmen Dondoi și de Georgeta Doina Opreapatroana farmaciilor „2NA Farm”.

Medicamente pentru persoane decedate

Ne puteți urmări și pe Google News

„Evenimentul zilei” prezintă detalii inedite din rechizitoriul procurorilor Secției de Urmărire Penală și Criminalistică (SUPC) din Parchetul General.

Metoda

Totul începe în 2010, atunci când inspectorii de la Ministerul Sănătății au descoperit că Viorel Tiberius Mogoș (foto) a eliberat 73 de rețete gratuite pentru medicamente antidiabetice folosind datele de stare civilă ale unor persoane decedate. Reprezentantul farmaciei „2NA Farm” a solicitat Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București decontarea acestor medicamente. Prejudiciul produs: 184.783 de lei. A fost scânteia care a declanșat un amplu control la cabinet și farmacii.

FOTO: Viorel Tiberius Mogoș

I n s p e c t o - rii au descoperit alte nereguli: medicații duble sau triple date unor pacienți, sau medicamente care au intrat în farmacie, dar nu rezultă că au fost și eliberate asiguraților, deşi au fost decontate de Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB). Astfel, cazul a ajuns la Parchet.

Zeci de persoane, medici, pacienți, asistente, angajați în farmacii au fost audiați în timpul anchetei. Procurorii au descoperit că frauda a fost posibilă deoarece Mogoș era amic cu Oprea, reprezentanta farmaciilor „2NA Farm”. În cele mai multe cazuri, medicul prelua medicamentele direct din farmacie. Apoi urma remiterea către farmacie a rețetelor necesare pentru a fi decontată valoarea medicamentelor la CASMB.

Ce au spus pacienții

Din declaraţiile pacienţilor audiaţi a rezultat că, fie nu au primit toate medicamentele menţionate în reţetă, medicul recomandându- le numai câteva dintre acestea, deși pe rețetă apar și alte medicamente care nu au fost remise pacienților, fie nu au primit nici unul din medicamentele menționate în rețete întrucât nu erau pacienții lui Mogoș.

1.373 rețete, expertizate

1.373 de rețete au fost expertizate grafic, iar concluzia a fost că acestea au fost completate de Mogoș sau de medicul rezident Carmen Dondoi, care le-a parafat cu parafa medicului specialist și le-a semnat în numele acestuia. Acestea au fost înaintate reprezentanților „2NA Farm” și decontate la CASMB. „Inculpații - fie că sunt farmaciști sau medici - urmăresc comiterea de infracțiuni contra patrimoniului (înșelăciune în dauna statului, reprezentat prin CASMB), în scopul creșterii ilicite a propriilor venituri (după caz, bonusurile salariale lunare pentru farmacisti), prin inducerea în eroare a CASMB”, arată procuroarea Denisa Cristodor, cea care a anchetat cazul. „Colaborarea” care caracterizează circuitul nelegal presupune în primul rând un beneficiu pentru farmacie (creșterea încasărilor din vânzări și decontări de la CASMB, dar și ale angajaților, prin acordarea de bonusuri la salariul de bază), cât și pentru medici. Din această anchetă, procurorii au separat un nou dosar, este vorba de circa 3.000 de rețete, despre care au indicii că ar fi falsificate.

„Nu am luat acest medicament”

Sute de bolnavi, sau rudele acestora, au declarat în timpul anchetei că nu știau că pe rețetele lor s-au prescris medicamente gratuite, care au fost decontate la CASMB. Medicamentele erau ridicate, de cele mai multe ori, din cabinetul medical, sau la farmacia din spatele policlinicii. Unii pacienți au declarat că semnau „ca primarul”, la rubrica „Am primit medicamentele”, fără să verifice ce scria pe rețetă.

Sofia C.: Până la momentul prezentării acestor reţete de organele de cercetare penală nu am ştiut că pentru soţul meu au fost emise două reţete medicale compensatorii în aceeaşi zi. Nu am ridicat niciodată medicamente antidiabetice orale Actos, Siofor, Glucotrol şi Milgamma.

Constantin C.: După ce am studiat- o cu atenţie, declar că scrisul şi semnătura ce apar la rubrica „am primit medicamentele” îmi aparţin cu certitudine. Referitor la medicamentele prescrise pe această rețetă, cum ar fi Byetta – soluție injectabilă, arăt faptul că mie nu mi s-a prescris și nici nu am ridicat vreodată acel tratament. Bănuiesc că au fost completate după ce semnam reţeta, deoarece când o completam eram atent la ceea ce scrie pe ea şi întotdeauna corespundea cu ceea ce primeam.

Elisabeta P.: Referitor la medicamentele ce apar prescrise şi ridicate pe baza acestor reţete, arăt faptul că fratele meu nu a făcut niciodată insulină şi eu nu am ridicat niciodată medicamente cum ar fi Siofor, Actos sau Byetta, singurul medicament pe care i l-a prescris dr. Mogoş, mereu, fiind Glucotrol.

Domnica P.: În legătură cu reţeta cu seria CSAN 0741530, declar că apare în plus un medicament pe care nu-l administrez antidiabet, şi anume Levemir.

Florentina C.: Mi-au fost prezentate două reţete având seriile CSAN 6915533 respectiv CSAO 0620215, eliberate pe numele soacrei mele. Precizez că la rubrica de la nr. 5 este scrisul şi semnătura mea, dar arăt că nu am primit niciodată, de la dr. Mogoş, alte medicamente în afară de Actaprid şi Levemir.

Florentina C.: După ce am studiat reţeta cu atenţie, declar faptul că scrisul şi semnătura de la rubrica «Am primit medicamentele» îmi aparţin, dar eu nu am ridicat de pe această reţetă insulina Byetta, mama fiind non insulino-dependentă.

Două rețete într-o zi: „Veneau cu diverse scuze”

Tiberius Viorel Mogoș (54 de ani), Oprea Georgeta Doina (58 de ani) și Carmen Dondoi (31 de ani) nu au recunoscut acuzațiile. Procurorii atrag atenția că între Mogoș și Oprea există o relație de prietenie dublată de una de afaceri. Pe 2 mai 2008, Mogoș, în calitate de cumpărător, a încheiat cu „2NA Farm”- reprezentată de Oprea, o promisiune de vânzare- cumpărare, având ca obiect un teren în suprafață de 1136,66 mp situat în comuna Snagov, prețul convenit fiind de 1.500 de euro/mp. „Eu nu am câștigat nimic din activitatea de colaborare cu farmacia SC Farm2- NA SRL, în afară de mulțumirile pacienților și de satisfacția profesională de a-mi îndeplini datoria”,a precizat Mogoș. „Am eliberat două rețete în aceeași zi pacienților care veneau cu diverse scuze: i s-a furat medicația, a pierdut medicația, copilul a plecat la țară cu medicamentele, din greșeală etc.”, a mai spus medicul.

Când, unde și cum poate fi folosit cardul de sănătate

Pe baza dificultăților constatate în teren și a sesizărilor cititorilor cotidianului „Evenimentul zilei”, i-am adresat o serie de întrebări președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea (foto), legate de modul în care poate fi folosit cardul de sănătate și ce trebuie să facă pacienții care întâmpină probleme în folosirea acestuia.

FOTO: Vasile Ciurchea

● Cardul de sănătate poate fi activat la medicul de familie, la policlinici și în spitale;

● Medicul trebuie să introducă cardul în cititor şi să îl menţină acolo până când asiguratul îşi tastează PIN-ul ales de el şi primește validarea din partea sistemului. Toate celelalte operaţii - consultaţia, redactarea reţetei -se fac după scoaterea cardului din cititor;

● La farmacii, cardul este folosit pentru confirmarea asigurării de sănătate și eliberarea rețetei, nu pentru activarea lui;

● Odată cu folosirea cardului de sănătate, orice serviciu medical – rețetă sau consultație – este validată în sistem în vederea decontării;

● În cazul în care cardul nu funcționează, medicul trebuie să sesizeze disfuncționalitatea pe helpdesk- ul CNAS;

● În situația în care cardulnufuncționează fără vina lui, pacientul trebuie să se prezinte la casa de asigurări din localitatea în care are domiciliul pentru a-l preda și a solicita eliberarea altuia. Capătă o adeverință privind calitatea de asigurat și va primi alt card în 60 de zile;

● În cazul în care cardul este deteriorat, pierdut sau beneficiarul își schimbă numele în urma căsătoriei, de exemplu, posesorul trebuie să se prezinte la Casa de Asigurări și să plătească o taxă de 15,5 lei;

● Cei care nu au intrat în posesia cardului din motive întemeiate, precum schimbarea adresei din buletin sau plecarea din țară, beneficiază de serviciile medicale;

● Nu este obligatoruiu ca posesorul să activeze cardul de sănătate în primele zile. Pentru a evita aglomerația, poate să stea și cinci luni, timp în care este beneficiar, de drept, al serviciilor medicale. (Petrișor Cană)