Editura Evenimentul si Capital

Evenimentele care au MARCAT anul politic 2015. La Palatul Victoria a ajuns “Guvernul meu”, s-a retras Ponta și a revenit Băsescu

Dacian Cioloș a devenit premierul României după demisia lui Victor Ponta (FOTO: NICU DÎRDÎIAC)
Autor: | | 1 Comentarii | 1835 Vizualizari

Drama de la Colectiv a schimbat România. Cetățenii români au descoperit puterea străzii, au dat jos Guvernul Ponta și i-au speriat pe parlamentari. Personaje care păreau de neclintit – de la premierul Victor Ponta la primarul Cristian Popescu Piedone – s-au retras în fața protestelor din noiembrie.

1. Instalarea unui guvern de tehnocrați condus de premierul Dacian Cioloș. Pentru prima oară, după circa 16 ani, România este condusă de un premier care nu aparține vreunui partid. În 1999, nici premierul Mugur Isărescu nu făcea parte din vreun partid, dar avea un sprijin politic clar și avea în Executiv miniștri numiți politic. În echipa lui Cioloș nu există demnitari cu carnet de partid, deși mulți dintre ei sunt proveniți din eșaloanele doi și trei ale guvernării Ponta.

FOTO: NICU DÎRDÎIAC

2. PSD și PNL s-au înțeles asupra modificării legislației electorale: primarii vor fi aleși într-un singur tur de scrutin, la parlamentare se revine la votul pe liste de partid, iar o parte a cetățenilor din diaspora ar putea vota prin corespondență. Partidele mici și independenții au protestat și au cerut să se revină la sistemul de alegere a primarilor în două tururi. Mai multe ONG-uri au explicat că alegerile într-un singur tur îi vor favoriza masiv pe actualii edili și sunt nedemocratice. Neoficial, surse de la Palatul Cotroceni susțin că însuși președintele Iohannis ar putea face presiuni pentru alegeri în două tururi.

3. Dezbaterea pe tema reducerilor de taxe și impozite, prevăzute în noul Cod Fiscal, a fost prima discuție majoră în care Administrația Prezidențială s-a implicat activ. Când primul proiect a fost respins, consilierul prezidențial pe probleme economice Cosmin Marinescu, o persoană care evită aparițiile publice, a fost trimis să explice care au fost argumentele. Iohannis, susținut puternic de guvernatorul BNR Mugur Isărescu, și-a impus punctul de vedere și a blocat sau a amânat mai multe măsuri din acest cod.

4. Pleacă Ponta, vine Dragnea. Nimeni nu se mai aștepta ca Liviu Dragnea să revină în fruntea PSD după condamnarea sa. După ce Ponta a plecat din fruntea partidului, peste noapte, printr-un anunț pe Facebook, moștenitorul său ar fi trebuit să fie Rovana Plumb. Dar Dragnea a reușit să o dea deoparte și să fie ales președinte. În decembrie, relația dintre fostul și actualul președinte al PSD ajunsese în etapa în care nu-și mai vorbeau la telefon.

FOTO: NICU DÎRDÎIAC

5. Criza refugiaților a arătat un președinte Iohannis indecis, prins între presiunile de la Bruxelles și opinia publică din România. La discuțiile din cadrul UE, România s-a opus cotelor obligatorii de refugiați, dar după ce Comisia Europeană și-a impus punctul de vedere, oficialii de la București au renunțat la luptă.

6. Mișcarea Populară a început să ofere o alternativă de dreapta la USL, după ce Traian Băsescu a preluat conducerea partidului. Rezultatul: singurul element critic din discursul ținut de Klaus Iohannis în fața Parlamentului, la mijlocul lui decembrie, a fost la adresa fostului șef al statului. Iohannis a susținut că, înaintea sa, România s-a aflat „într-o oarecare izolare”.

FOTO: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

7. Partidul lui Dan Diaconescu, absorbit de UNPR, dar dizidenții lui Daniel Fenechiu și-au făcut propriul partid. UNPR era în plină ascensiune la momentul scandalului generat de decesul unui polițist din escorta ministrului Oprea. Acest scandal, plus plecarea lui Oprea de la Interne, a oprit ofensiva UNPR. Totuși, formațiunea lui Oprea are foarte mulți primari care au șanse să fie realeși, așa că va conta și în 2016.




Alte articole din categoria: Politica

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate