Dacă magistrații sunt plătiți cu 2.000 de euro pe lună ca să fie cinstiți și incoruptibili, ar trebui ca și medicii să aibă același nivel de salarizare, ca să nu mai primească plicul cu bani de la pacient, afirmă dr. Evelyn Cristescu, membru în Consiliul Director al Alianței Medicilor. Într-un interviu acordat EVZ, medicul explică pe șleau și cum reușește România să ascundă mizeria din spitale sub preș, deși anual mor oameni din cauza bolilor pe care le iau din unitățile sanitare

- EVZ: Avem discuții interminabile despre boala fără sfârșit a sistemului sanitar din România. Ce credeți, până la urmă este o problemă de sistem, rea-voință sau neputință pentru a găsi o soluție?

- Evelyn Cristescu: Într-adevăr, sistemul de sănătate românesc suferă teribil pe toate palierele, de la nivelul asistenței medicale primare până la cel al asistenței medicale din spital, și asta în principal din cauza subfinanțării. Schimbarea trebuie să înceapă de sus, adică de acolo de unde se alocă banii. Pentru că dacă vrei să faci din sărăcie bici care să pocnească, acest lucru nu se poate. Oamenii ăștia care lucrează în spitale vin nu de puține ori cu bani de acasă pentru medicamente și materiale sanitare. Medicii au ajuns la limita răbdării. Sigur, e puțin probabil ca ei să iasă în stradă pentru asta, pentru că nu sunt o categorie socială care să fie înclinată către astfel de proteste, însă exodul și refuzul gărzilor suplimentare, de exemplu, sunt forme de protest ale lumii medicale.

- În acest context, cum se poate rezolva situația din mai multe spitale din țară care se confruntă cu o criză de medici? Ordinul ministrului Sănătății nr. 870/2004 rectifică organizarea gărzilor și îi obligă pe doctori să le facă, vor - nu vor...

- Evelyn Cristescu: Acest Ordin 870 leagă cumva medicul de glie și stipulează practic sclavia în lumea medicală. Pe scurt, zice că obligația să asigure continuitatea activității medicale este a medicului, ceea ce e nefiresc. Această obligație e a managerilor de spital, a ministerului de resort, a Casei de Asigurări de Sănătate, medicii din spitale sunt practic niște salariați. Nici în fabrici și uzine nu e obligația muncitorilor să asigure focul continuu, e obligația conducerii.

FOTO: De cele mai multe ori, medicii ies epuizați din gărzi FOTO: LIBERTATEA

- Asta înseamnă că doctorul trebuie să facă aceste gărzi fără să aibă dreptul să spună vreun „pâs”?

-Evelyn Cristescu: Da. Oamenii ăștia sunt penalizați dacă nu sunt în gardă. De exemplu, dacă colegul care trebuie să preia garda mâine se îmbolnăvește, ei trebuie să rămână acolo până când cineva vine să-i schimbe, ceea ce nu e deloc în regulă, pentru că nu dau randament. Orice om trebuie să se odihnească pentru a putea să judece corect și să facă un lucru de calitate. Medicii muncesc aproape 30 de ore legat. Ca să vă faceți o idee, medicul vine astăzi de dimineață la program normal, la ora 13.00 intră în gardă și va ieși mâine dimineță la ora 8.00, când va intra în programul obișnuit al zilei de mâine, până la ora 13.00. Muncim ca sclavii! Codul Muncii nu dă voie la așa ceva, ar tebui niște timpi de odihnă după gardă, așa că e nevoie de modificarea acestui minunat Ordin 870.

„8.000 de lei pe lună ar fi un salariu decent”

- Guvernul a majorat, de la 1 octombrie 2015, salariile din sistemul public de sănătate cu 25%. De la 1 octombrie și plata gărzilor este făcută la un nivel „rezonabil”, ca să-l citez pe ministrul Vlad Voiculescu. Tariful pe ora de gardă este adus acum la un nivel decent și din punctul de vedere al medicilor?

- Evelyn Cristescu: Și aici există probleme pentru că managerii din spitale nu înțeleg noul sistem de plată. Dacă ministerul nu le dă mura-n gură, nu le spune exact cum și în ce fel trebuie să modifice plata orelor, ei plătesc gărzile ca în 2009. Trebuie corelat Ordinul 870, care spune că medicul e obligat să stea acolo ca un sclav pe plantație, cu OUG 20/2016, în așa fel încât lucrurile să fie corect făcute, iar spitalele să poată să aibă și cadru legislativ, dar și finanțarea necesară ca să acopere orele de gardă și să poată să se adapteze programul de lucru al medicilor cu Codul Muncii. Trebuie să dispară minunăția asta de program de lucru întins până nu știi când. În alte țări, mai de soare pline, există noțiunea de „locum”, care este un medic de specialitate care acoperă garda. El vine și lucrează în gărzi, doar gărzi. În România nu avem așa ceva și medicii nici n-ar fi motivați.

- Ce înseamnă un salariu rezonabil pentru un medic?

-Evelyn Cristescu:  Depinde de specialitate. Dacă un anestezist cu vechime, cu gradul cel mai mare, are salariu de circa 6.000 lei pe lună poți să zici ce bine este plătit... anestezistul, însă stă și inhalează tot felul de substanțe toxice și are un spor de risc mare, cum are și cel care lucrează pe secția de SIDA, că se expune la niște riscuri. Pe de altă parte, e la îndemâna oricui să intre pe internet și să vadă cât costă congresele și cursurile de formare profesională. Mai sunt și cărțile, care nu sunt ieftine deloc, și să ne gândim că și medicii au acasă familie, rate la bancă, chirii de plătit, iar venitul mediu al medicului român nu depășește 1.500 de euro, cu gărzi cu tot.

- La noi, medicii sunt plătiți mai puțin de la buget și mai mult din portofelul bolnavului. Doctorii nu s-au vindecat de obiceiul de a cere și de a primi bani sau atenții...

- Evelyn Cristescu: Să știți că este o umilință pentru medic să primească aceste plăți informale. Va garantez că majoritatea medicilor, dacă ar avea un venit corect, îndestulător, nu ar apela la aceste plăți informale, nu le-ar primi. Dar ei sunt nevoiți să le primească... eu nu zic de cei care cer, sunt puțini aceștia, ceilalți se comportă egal și dacă le dai și dacă nu le dai. Repet, mulți dintre medici sunt nevoiți să primească plicul ăla la sfârșit pentru că au nevoie să-și acopere costurile traiului zilnic. Majorarea asta de 25% nu este chiar 25%, pentru că după ce pui taxe pe ei mai rămân vreo 15%.

- Concret, ce venit mediu ar trebui să aibă un medic ca să poată spune că trăiește decent?

- Evelyn Cristescu: Sunt colegi care au luat ca reper salariile magistraților și pe măsură ce mă gândesc parcă îmi vine să cred că au dreptate. Păi dacă pe magistrați îi plătești cu 2.000 de euro pe lună ca să fie incoruptibili, dacă vrei ca nici medicul să nu mai primească plicul cu bani de la pacient ar trebui să-l plătești tot la nivelul ăla. Cam 8.000 lei pe lună ar trebui să fie și nivelul de salarizare al medicilor.

Despre medicii de familie

- Medicii de familie au aceleași probleme cu care se confruntă sistemul medical general?

- Mai mari. Medicul de familie este un medic cu posibilități de diagnostic limitate, cred că e unul dintre ultimii clinicieni rămași așa, nu are la îndemână decât un tensiometru, un stetoscop, un glucometru și un ecograf eventual, dacă și-l cumpără, dar e costisior și marea majoritate nu și-l cumpără pentru că nu se amortizează decât foarte greu această investiție. Și atunci, în foarte multe cazuri, ești nevoit să trimiți către un spital, către un specialist, către cineva care poate să facă ceva investigații în plus. Asistența medicală primară este cea care ar trebui să fie și din punct de vedere al profilaxiei și al prevenției în prima linie, dar nu este așa. De vreo doi ani încoace, contractul cu Casa conține doar un set minim de vro șapte analize, care se pot face ca să vezi dacă pacientul are niște riscuri sau nu.

FOTO: Mulți medici de familie au la îndemână doar un tensiometru sau un stetoscop FOTO: EVZ

- Practic, de ce servicii medicale gratuite beneficiez eu de la medicul meu de familie?

- Poți să faci, pentru că ești tânără, o vizită de prevenție o dată la 3 ani, iar dacă ai fi avut peste 40 de ani ai fi putut s-o faci anual, plus setul minim de analize, și poți să te adresezi dacă ai o afecțiune acută, ești răcită, te doare burta etc. , fie pentru un diagnostic și o soluție, fie pentru un bilet de trimitere mai departe la specialist, dacă depășește competențele medicului de familie.

- Și dacă am nevoie de o adeverință?

- Casa decontează doar scutirile date copiilor pentru îmbolnăviri, avizele epidemiologice pentru reintrarea în colectivitate, mai sunt niște fișe medicale de intrare în colectivitate în fiecare ciclu de învățâmânt. Adeverințele petru sport sunt, de exemplu, documente la cerere, la fel și certificatele prenupțiale, așa că nu sunt decontate de CNAS și atunci e firesc să fie contracost, ca orice altă adeverință pentru șomaj și mai știu eu ce sunt documente medicale la cerere.

„Unii manageri uită că sunt medici și ei”

- Recent am avut demisii în lanț la Spitalul Floreasca, medicii SMURD fiind nemulțumiți de modul în care fostul manager al unității îi trata. Cât de frecvente sunt situațiile acestea de comunicare deficitară?

- Când ajung în poziția aia, unii managerii uită că sunt medici și ei. În alte situații, criteriile pe care sunt numiți în funcție nu sunt alea care ar tebui să fie, adică de performanță, ci politice. Toţi politicienii, indiferent că sunt de stânga sau de dreapta, se arată interesați, măcar din patru în patru ani, când sunt alegeri, de sistemul de sănătate... ar fi bine să nu mai vorbim de generalități, să se ducă managerii de spitale să le pună pe masă niște nevoi clare care trebuie acoperite.

- Sindicaliștii Sanitas vor intra, în 31 octombrie, în grevă generală în toate spitalele din țară, dacă nu se va ajunge la o soluție cu autoritățile pe Legea salarizării unitare. Credeți că toate formele acestea de protest vor avea vreun rezultat?

- Da, dar nu câtă vreme sunt singulare. Vor avea rezultat dacă se generalizează și colegii din cât mai multe spitale vor înțelege că singura cale să reușim este să fim uniți. Sindicatul Sanitas nu este al medicilor și asta cred că trebuie știut foarte clar. E al cadrelor medii, al personalului auxiliar, dar nu al medicilor. Și sindicatele medicilor sunt nemulțumite, dar n-o să-i vedeți pe medici în stradă. Apropo de gărzi, o colegă de la Secţia de neurologie pediatrică de la Spitalul Obregia a refuzat să semneze un contract antedatat și pe o perioadă determinată și indiferent de câte gărzi, cum a vrut managerul să-i pună în față, și are acum probleme mari. Ajunge în justiție cu problema aceasta a gărzii. Și au mai fost amenințate și alte vreo patru colege de acolo, tot pentru că nu vor să semneze. Dacă o să vorbim cu aceeași voce, dacă o să ne susținem colegii care au avut curaj să ridice capul, atunci sunt sigură că nu o să mai putem să fim ignorați. Atâta vreme cât se găsesc bani pentru pensii speciale, ar trebui să fie bani și pentru sănătate. Clasa asta politică ar trebui să fie pur și simplu înlocuită.

- Dar cine să o înlocuiască?

- Ei, asta este o problemă, pentru că oamenii de bun simț, profesioniștii care știu și administrație și medicină și orice, își văd de treaba lor, la locul lor. Nu vor să se bage în mocirla asta, nu vor să se expună, au altceva mai bun de făcut.

„Când vine Sanepidul să verifice, se știe că vine”

- Oficial, 10.000 de români s-au infectat într-un an în unul din spitalele românești, însă neoficial numărul este de 10 ori mai mare. Intri cu o boală și te externezi cu trei. Spitalele românești zac în mizerie, cum este posibil ca în lume să fim pe ultimele locuri privind infecțiile nosocomiale?

- E foarte mare mizerie în marea majoritate a spitalelor românești. Știți că dacă nu reușești să scoți dintr-un spital un germene, un microb, spitalul trebuie ars, pentru că altminteri nu reușești să dezinfectezi? Știți care e marea nenorocire în spitalele românești: când vine Sanepidul să verifice se știe că vine. Sunt mobilizate un număr de infirmiere care șterg suprafețele de pe care va recolta medicul de la Sanepid. El, cel mai adesea, recoltează de acolo, iese bine, și noi avem raportate infecții nosocomiale mai mici decât orice altă țară din Europa, deși în realitate nu e așa. Dar iar intrăm într-un cerc vicios. E mizerie și pentru că pacienții stau cu pungile de mâncare pe geam și cu plasele lângă ei și atunci bineînțeles că sunt gândaci. La fel de adevărat e și că sunt nevoiți să stea așa, că mâncarea din spital e de nemâncat, nici nu are cum să fie mai bună având în vedere câți bani sunt alocați pe pacient pentru mâncare. E lipsă și de personal auxiliar... trece infirmiera aia săraca și dă cu mopul și spală pe jos, dar nu e suficient. În concluzie, ascundem mizeria sub preș și ne prefacem că această problemă nu există.