UE a ridicat ieri tonul la Rusia, condamnând agresiunea din Crimeea şi adoptând primele sancţiuni împotriva Moscovei.

Liderii europeni s-au reunit ieri de urgenţă pentru a-şi alinia poziţiile cu privire la criza din Ucraina, într-un moment în care avertismentele ferme la adresa Moscovei vin mai degrabă de peste ocean decât de la Bruxelles. Casa Albă a anunţat deja că preşedintele Barack Obama a dispus adoptarea de sancţiuni, în special restricţii de viză, oficialilor şi entităţilor responsabile şi complice la subminarea democraţiei în Ucraina. La Bruxelles însă, în prezenţa premierului ucrainean interimar, Arsenii Iaţeniuk, liderii europeni s-au împărţit în două tabere: cei care vor sancţionarea Rusiei, în special ţările din vechiul spaţiu comunist, şi puterile occidentale, precum Germania, care vor să dea o şansă diplomaţiei. O primă decizie a fost luată, totuşi, la Bruxelles: îngheţarea averilor foştilor oficiali de la Kiev care au contribuit la reprimarea protestelor pro-europene, printre care fostul preşedinte Viktor Ianukovici şi premier Mykola Azarov. Avertisment ferm Aseară, UE a condamnat violarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei şi a decis să suspende şi negocierile cu Moscova privind înlăturarea regimului de vize pentru cetăţenii ruşi şi semnarea unui nou acord comercial, dosare foarte importante pentru Rusia. De altfel, oficialii ruşi ceruseră ieri Bruxelles- ului să nu ia în calcul blocarea tratativelor pe marginea vizelor, la doar o săptămână după ce Parlamentul European a hotărât să le ridice pentru cetăţenii Republicii Moldova. Mai mult, UE a decis să accelereze procesul de semnare de către Ucraina a Acordului de Asociere în timpul mandatului actualului guvern interimar condus de proeuropeanul Iaţeniuk. Într-un limbaj foarte ferm, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a avertizat Rusia că, dacă va continua să ia decizii care să destabilizeze şi mai mult Ucraina, atunci UE ar putea adopta sancţiuni economice, restricţii de călătorie şi blocarea conturilor. România, în tratative Ieri, preşedintele român Traian Băsescu a declarat că va cere ca România să fie parte a unui eventual format de negociere pentru soluţionarea crizei ucrainene. În Ucraina trăieşte o importantă comunitate românească şi, dintre toate ţările UE, România are cea mai lungă graniţă cu fosta republică sovietică, a argumentat preşedintele, subliniind că interesul ţării noastre ţine şi de existenţa unor conflicte îngheţate în regiune. Preşedintele a mai precizat că România va contribui cu observatori în cadrul misiunii OSCE din Ucraina. În acest context, şi ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, se va deplasa luni la Kiev, la invitaţia omologului său ucrainean, pentru a discuta şi despre soarta comunităţii româneşti din Ucraina. Ignorând avertismentele venite dinspre vest, Rusia a declanşat ieri cele mai mari manevre antiaeriene organizate vreodată în vestul ţării. Reacţia americanilor nu s-a lăsat aşteptată, Washingtonul trimiţând 12 avioane de vânătoare în Polonia, alături de alte cinci în ţările baltice. "Am spus-o foarte clar că suntem pregătiţi să trecem la sancţiuni economice dacă este nevoie." ANGELA MERKEL, cancelarul german Navă de război americană Rusă în Marea Neagră În toiul crizei din Crimeea, Pentagonul a anunţat relocarea unei nave de război - USS Truxtun (foto) - în apele Mării Negre. Distrugătorul cu 300 de marinari la bord şi dotat cu mai multe rachete de tip sol-aer, anti- balistice, anti- submarin sau de croazieră, va acosta în portul Constanţa, urmând să participe la exerciţii militare alături de marina română şi cea bulgară care, susţine Washingtonul, erau programate de mult timp. Anunţul făcut de Pentagon vine însă la o zi după ce SUA au subliniat că vor spori asistenţa militară acordată Poloniei şi ţărilor baltice în contextul crizei ucrainene. Presa internaţională a scos în evidenţă faptul că prezenţa navei americane în apele Mării Negre coincide cu agravarea tensiunilor din Crimeea unde staţionează 50 de nave de război ruse. După Ucraina, urmează Moldova Rusia încearcă în Ucraina să "rescrie frontierele din cel de-al Doilea Război Mondial" şi următoarea ţintă a Moscovei ar putea fi Republica Moldova, iar Europa "nu reuşeşte întotdeauna să înţeleagă ce se întâmplă", a tras un semnal de alarmă preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite. "Trebuie să acţionăm imediat", a spus ea la Consiliul European dedicat crizei ucrainene, dar s-a arătat sceptică în privinţa luării unei decizii pentru o "acţiune rapidă". "După Ucraina urmează Moldova, iar după Moldova vor fi alte ţări", a spus fostul comisar european , referindu-se la "brutala agresiune" a Rusiei contra Ucrainei. "Este vorba despre vecinătatea noastră, de regiunea baltică, nu doar de Ucraina", a spus ea. (S.M.) Crimeea vrea în Federaţia Rusă Parlamentul pro-rus al Crimeii a votat, ieri, în unanimitate, intrarea republicii autonome în componenţa Federaţiei Ruse. Legislativul din Crimeea i-a cerut preşedintelui Vladimir Putin realipirea Crimeii la Rusia şi organizarea unui referendum, la 16 martie, privind soarta Peninsulei din sudul Ucrainei. Alegătorii din Crimeea vor putea alege, la referendum, între alipirea la Rusia sau mai multă autonomie. Parlamentul stabilise anterior organizarea referendumului la 30 martie, dar se referea doar sporirea autonomiei. Vladimir Putin a fost informat de această solicitare, a anunţat Kremlinul. Tot ieri, vicepremierul Crimeii, Rustam Temirgaliev, a declarat că republica ar putea adopta rubla rusească ca monedă naţională şi ar putea "naţionaliza" întreprinderile de stat, ca parte a aceluiaşi plan. Republica Crimeea a fost transferată Ucrainei din URSS, în 1954. Populaţia este compusă din etnici ruşi - 58.5%, etnici ucraineni - 24.4%, tătari din Crimeea -12.1%, potrivit recensământului din 2001. Premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a declarat că decizia Parlamentului din Crimeea privind intrarea peninsulei ucrainene în componenţa Rusiei este "ilegală".