Editura Evenimentul si Capital

Ei sunt cei 33 de europarlamentari aleşi de români

3ca2ac9792d73eb76cf7d5a11ed4f61b
Autor: | | 84 Comentarii | 0 Vizualizari

Scrutinul pentru Parlamentul European nu a adus surprize majore în privinţa raporturilor de forţe între partidele care vor juca, la toamnă, marea carte a prezidenţialelor.

La fel ca şi la scrutinul pentru Legislativul naţional, PSD şi PDL sunt în continuare umăr la umăr, la distanţa extrem de mică unul de altul. În pofida unui mic avans al  social-democraţilor lui Mircea Geoană, PSD şi PDL vor fi reprezentaţi de câte 11 europarlamentari. Şi asta pentru că Elena Băsescu va îngroşa rândurile celor 10 aleşi ai PDL. PNL se plasează din nou pe locul trei, cu cinci mandate, iar PRM a fost salvat de tandemul Vadim-Becali şi obţine trei europarlamentari, naţionaliştii fiind la egalitate cu UDMR.

Intelectualii preşedintelui şi fiice de securişti au ajuns în PE Democrat-liberalii, membri ai familiei popularilor europeni, vor fi reprezentaţi în PE de Theodor Stolojan, fostul ministru al justiţiei Monica Macovei, publicistul Traian Ungureanu,  fostul consilier prezidenţial Cristian Preda, Marian Jean-Marinescu, Iosif Matula, Sebastian Bodu, Petru-Constantin Luhan, Rareş Niculescu, Elena-Oana Antonescu şi "independenta" Elena Băsescu. Monica Macovei-Jeanne D'Arc a justiţiei Fostul ministru al justiţiei în primul Cabinet Tăriceanu, Monica Macovei provine din rândurile societăţii civile, unde a activat ca unul dintre criticii guvernării Năstase. Din poziţia de ministru independent al Guvernului, Macovei s-a erijat în marea luptătoare anti-corupţie, unul dintre momentele de maximă expunere mediatică consumându-se chiar la începutul mandatului, atunci când, în plin scandal între Palate, a acuzat intervenţia premierului Tăriceanu în dosarul Patriciu. Macovei a fost în permanent conflict cu liberalii, despre care şeful statului spunea atunci că au adus mafia pe masa guvernului. Conflictul cu PNL s-a extins şi la nivelul Parlamentului, acolo unde PNL, PSD şi UDMR au făcut front comun împotriva ministrului. În vreme ce Macovei a marşat pe acelaşi discurs prezidenţial al clasei politice corupte, PNL, PSD şi UDMR au susţinut că reforma juridică propusă de aceasta este deficitară. Macovei a părăsit Cabinetul Tăriceanu, în mai 2007, odată cu toţi miniştrii PD. Acuzată de Dan Voiculescu că ar fi fost „un procuror feroce în timpul lui Ceauşescu”, Macovei a fost chiar pe lista potenţialilor comisari europeni de după aderarea României la spaţiul comunitar. Acuzaţiile legate de activitatea sa de procuror, pe vremea dictaturii ceuaşiste, au fost readuse în atenţia opniei publice în momentul în care Traian Băsescu a scos "mapa" profesională a liberalei Norica NIcolai. O altă bilă neagră este acordată din cauza afacerii imobiliare în care a fost implicată familia ministrului. Este vorba de cazul apartamentului naţionalizat deţinut de soţii Gherghescu, imobil revenit, după un lung proces, chiriaşilor, şi nu foştilor proprietari. Dacă în instanţele de fond, fostul proprietar avusese câştig de cauză, instanţa supremă a decis ca locuinţa să revină chiriaşilor. Decizia acesteia a venit însă chiar în timpul mandatului ministerial al Monicăi Macovei, fiica soţilor Gherghescu. Intelectual de Cotroceni- Cristian Preda Profesor universitar, intelectual angajat public, Cristian Preda şi-a arătat ambiţiile de a trece de la catedră la rolul de politician. După ce la sfârşitul deceniului trecut a deţinut funcţia de consilier prezidenţial pentru politică internă la Preşedinţia României, Preda intrase într-un relativ con de umbră, în mandatul Guvernului Adrian Năstase. În martie 2007, Cristian Preda a fost numit în funcţia de consilier la Departamentul de Educaţie şi Cercetare al Administraţiei Prezidenţiale, organizând activitatea Comisiei Prezidenţiale pentru educaţie şi cercetare, negociind cu sindicatele din învăţămînt şi mediind instituţional între actorii implicaţi în reforma educaţiei. De aici la înrolarea sa în PDL nu a mai fost decât un pas şi, la începutul lui 2009, Preda devine membru al partidului, fiind propulsat pe locul 4 al listei pentru PE. Şeful Elenei Băsescu la PE- Iosif Matula A fost preşedinte al Regiunii de Dezvoltare Vest, al Consiliului Judeţean Arad şi viceprimar al oraşului Chişineu Criş. De la începutul anului este europarlamentar, iar la cabinetul său de la Bruxelles o are ca stagiară pe fiica preşedintelui Traian Băsescu, Elena. Două lucruri înţelegem din frazele anterioare: Iosif Matula are experienţă administrativă şi fler politic. După ce la alegerile europarlamentare din 2007, a candidat pe listele PD de pe poziţia a 13-a, Matula îşi vede răsplătită fidelitatea cu “plecarea” de pe un nesperat loc 6 la cursa electorală de anul acesta. Petru-Constantin Luhan Anul trecut, Petru Luhan a candidat pentru postul de administrator public al judeţului Suceava şi l-a obţinut. Presa locală a speculat intens cu privire la motivele care l-ar împinge pe un tânăr să renunţe la un salariu de mii de euro ca manager financiar la Petrom pentru un post în administraţia publică. S-a descoperit, ulterior, că Petru Luhan este una dintre cele mai bine plătite persoane din administraţia publică suceveană. Tânărul în vârstă de 31 de ani ar ridica lunar peste 100 de milioane de lei vechi, net. “Bugetul ca o pradă” este o productie care nu mai mira insa pe nimeni in Romania. Susţinut puternic de eminenţa cenuşie a politicii PDL-iste din Suceava, Gheorghe Flutur, Luhan şi-a obţinut o poziţie eligibilă pe lista partidului pentru europarlamentare şi nu mai aşteaptă acum decât scrutinul din 7 aprilie care îl va trimite, aproape sigur, la Bruxelles. Fiica securistului de la Bruxelles -Oana-Elena Antonescu Elena Băsescu nu a fost singura odraslă promovată pentru Parlamentul European. Pe un loc semieligibil, respectiv pe 10, se află o Oana-Elena Antonescu, nimeni alta decât fiica lui Marin Antonescu, ex-consul la Bruxelles şi posesor de certificat de poliţie politică de la CNSAS. Anonimă pe plan politic, dar cu un CV impresionant, Oana Antonescu îi datorează ascensiunea în partid tatălui şi relaţiei acestuia cu preşedintele Traian Băsescu. Adrian Severin şi spionii Fostul ministru de Externe, Adrian Severin, a rămas în conştiinţa publică prin celebra sa listă, despre care vorbea în 1997. „Lista lui Severin” cuprindea o listă cu spioni străini care activau pe plaiurile autohtone. Societatea a intrat în priză, politica a clacat, media a sărit ca arsă. A venit însă şedinţa CSAT, prezidată de Emil Constantinescu, care urma să se pronunţe asupra declaraţiilor şefului diplomaţiei române. Când, de fapt, decizia fusese deja luata: Sacrificarea solului. Adrian Severin urma să părăsească Externele. El a fost nominalizat de publicaţia „European Voice” la premiul „Parlamentarul European al Anului”. Alături de el, se află eurodeputatul francez din Partidul Popular European Creştin Democrat (PPE-DE), Alain Lamassoure. Împreună s-au ocupat de distribuirea locurilor în PE, unul dintre cele mai importante dosare ale ultimilor ani. Ioan Mircea Paşcu şi sănătatea ziariştilor Ioan Mircea Paşcu este unul dintre liderii PSD din grupul de susţinere al lui Ion Iliescu. Mininistru al Apărării în timpul Cabinetului Năstase, el a intrat în conflict cu jurnaliştii. Pe fondul unei relaţii tensionate între PSD şi presă, ministrul a venit cu o iniţiativă legislativă prin care cerea impunerea unor reguli extrem de stricte în materie de drept la replică. La acea dată, iniţiativa sa a stârnit un mare scandal, scandal ce a fost amplificat printr-un comunicat de presă în care demnitarul PSD le transmitea ziariştilor "să aibă grijă de sănătatea lor". Ca ministru al Apărării, Paşcu şi-a legat numele de intrarea României în NATO, însă, în acelaşi timp, perioada când a deţinut acest portofoliu a coincis şi cu o scădere sensibilă a încrederii populaţiei în instituţia Armatei. Fiicele şi soţiile PSD-ului Daciana Sârbu este identificată de opinia publică mai mult dintr-o perspectivă relativ mondenă, deşi este o prezenţă feminină discretă. Ea este identificată drept fiica lideruluiu PSD Ilie Sârbu şi soţie a ministrului Victor Ponta, mai puţini fiind cei care cunosc activitatea acesteia în parlamentul naţional sau în cel european. Relaţia dintre Daciana şi tatăl său, Ilie Sarbu, senator PSD, a fost marcată de tensiuni. După ce tatăl a suferit un accident la vânătoare, Daciana a decis să iniţieze un proiect pentru interzicerea vânătorii în ţarcuri, care a fost respins la Senat. În ceea ce priveşte activitate de până acum de eurodeputat, amendamentele Dacianei Sârbu au vizat, în principal, reglementari privind comercializarea produselor biodestructive, măsuri de protecţie pentru ecosistemele marine fragile şi reducerea emisiilor de dioxid de carbon în ţările membre, protejarea resurselor de apă, dar şi aspecte legate de protecţia sociala cum ar fi crearea unor politici care să acorde asistenţă pentru îmbunătăţirea stării mentale a copiilor cu părinţi emigraţi, sau care să apere drepturile persoanelor cu dizabilităţi de învăţare şi/sau cu tulburări psihice, precum şi reglementări privind donarea şi transplantul de organe. Tehnocratul PSD- Victor Boştinaru Victor Boştinaru poate fi considerat un tehnocrat în materie de politică externă. Boştinaru este apreciat pentru păstrarea legăturilor partidului cu Internaţionala Socialistă şi cu Partidul Socialist European. Chestiunile de bucătărie internă care au dus la aderarea PSD-ului la cele două partide internaţionale au fost realizate de Victor Boştinaru. Astfel, el a fost reprezentant al PSD la Grupul de Coordonare al

Loading...
Pagina 1 din 2


Tag-uri:

Alte articole din categoria: Politica

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate