Scrutinul pentru Parlamentul European nu a adus surprize majore în privinţa raporturilor de forţe între partidele care vor juca, la toamnă, marea carte a prezidenţialelor.

La fel ca şi la scrutinul pentru Legislativul naţional, PSD şi PDL sunt în continuare umăr la umăr, la distanţa extrem de mică unul de altul. În pofida unui mic avans al  social-democraţilor lui Mircea Geoană, PSD şi PDL vor fi reprezentaţi de câte 11 europarlamentari. Şi asta pentru că Elena Băsescu va îngroşa rândurile celor 10 aleşi ai PDL. PNL se plasează din nou pe locul trei, cu cinci mandate, iar PRM a fost salvat de tandemul Vadim-Becali şi obţine trei europarlamentari, naţionaliştii fiind la egalitate cu UDMR.

Intelectualii preşedintelui şi fiice de securişti au ajuns în PE

Democrat-liberalii, membri ai familiei popularilor europeni, vor fi reprezentaţi în PE de Theodor Stolojan, fostul ministru al justiţiei Monica Macovei, publicistul Traian Ungureanu,  fostul consilier prezidenţial Cristian Preda, Marian Jean-Marinescu, Iosif Matula, Sebastian Bodu, Petru-Constantin Luhan, Rareş Niculescu, Elena-Oana Antonescu şi "independenta" Elena Băsescu. Veşnicul candidat Stolojan

Dintre aceştia, Theodor Stolojan este de departe cel mai cunoscut. Fost ministru de finanţe în unul din primele guverne post-decembriste, respectiv Cabinetul Văcăroiu, fost premier în 1992, şi suporter al preşedintelui de atunci Ion Iliescu, Stolojan a evoluat din postura de tehnocrat în cea de lider politic. Dacă în anii 90 era fan Ion Iliescu, ulterior, Stolojan a virat către dreapta scenei politice.

În 2000, el candidează pentru preşedinţia României, din partea PNL şi nu reuşeşte să se califice în finala disputată între Iliescu şi Vadim Tudor. În august 2002, este ales preşedinte al PNL, în locul lui Valeriu Stoica, acesta din urmă fiind forţat să se retragă, de aripa dură a partidului condusă de Dinu Patriciu. Stolojan a fost desemnat candidat al Alianţei PNL-PD pentru prezidenţialele din 2004 şi a făcut tandemn  cu actualul preşedinte Traian Băsescu, propus pentru funcţia de premier.

El s-a retras din cursă, pe ultima sută de metri, fiind înlocuit de Băsescu, iar Călin Popescu Tăriceanu a devenit premier. În urma unei tentative de puci în interiorul PNL, Stolojan şi oamenii grupaţi în jurul său sunt exlcuşi din rândul liberalilor, în 2006, şi formează Partidul Liberal-Democrat. La primele euroalegeri din noiembrie 2007, Stolojan devine europarlamentar, PLD obţinând 8%. Imediat după scrutin, PLD fuzionează cu PD, dând naştere la ceea ce mulţi au numit partidul prezidenţial.

Retragerea din cursa prezidenţială nu a rămas un episod izolat în carierea sa politică, astfel că Stolojan a repetat gestul abandonului chiar în toamna lui 2008, când Băsescu l-a desemnat drept premier al Alianţei PDL- PSD. La scurt timp, Stolojan anunţă că se retrage, fără a oferi argumente solide. 

Monica Macovei-Jeanne D'Arc a justiţiei Fostul ministru al justiţiei în primul Cabinet Tăriceanu, Monica Macovei provine din rândurile societăţii civile, unde a activat ca unul dintre criticii guvernării Năstase. Din poziţia de ministru independent al Guvernului, Macovei s-a erijat în marea luptătoare anti-corupţie, unul dintre momentele de maximă expunere mediatică consumându-se chiar la începutul mandatului, atunci când, în plin scandal între Palate, a acuzat intervenţia premierului Tăriceanu în dosarul Patriciu. Macovei a fost în permanent conflict cu liberalii, despre care şeful statului spunea atunci că au adus mafia pe masa guvernului.

Conflictul cu PNL s-a extins şi la nivelul Parlamentului, acolo unde PNL, PSD şi UDMR au făcut front comun împotriva ministrului. În vreme ce Macovei a marşat pe acelaşi discurs prezidenţial al clasei politice corupte, PNL, PSD şi UDMR au susţinut că reforma juridică propusă de aceasta este deficitară.

Macovei a părăsit Cabinetul Tăriceanu, în mai 2007, odată cu toţi miniştrii PD.

Acuzată de Dan Voiculescu că ar fi fost „un procuror feroce în timpul lui Ceauşescu”, Macovei a fost chiar pe lista potenţialilor comisari europeni de după aderarea României la spaţiul comunitar. Acuzaţiile legate de activitatea sa de procuror, pe vremea dictaturii ceuaşiste, au fost readuse în atenţia opniei publice în momentul în care Traian Băsescu a scos "mapa" profesională a liberalei Norica NIcolai.

O altă bilă neagră este acordată din cauza afacerii imobiliare în care a fost implicată familia ministrului. Este vorba de cazul apartamentului naţionalizat deţinut de soţii Gherghescu, imobil revenit, după un lung proces, chiriaşilor, şi nu foştilor proprietari. Dacă în instanţele de fond, fostul proprietar avusese câştig de cauză, instanţa supremă a decis ca locuinţa să revină chiriaşilor. Decizia acesteia a venit însă chiar în timpul mandatului ministerial al Monicăi Macovei, fiica soţilor Gherghescu.

Traian Ungureanu sau ambsadorul ratat

Jurnalistul Traian Ungureanu a obţinut şi el paşaportul către Legislativul european, după ce a ratat "viza" de ambasador la Londra. Publicistul este mai puţin cunoscut publicului larg, el fiind însă un susţinător fidel al lui Traian Băsescu, iar plasarea sa pe locul trei al listelor PDL nu este altceva decât o recompensă a Palatului Cotroceni.

De data aceasta, oferta preşedintelui Băsescu s-a concretizat, după tentativa numirii sale ca ambasador al României la Londra. La începutul mandatului, şeful statului l-a propus pentru acest post, însă Traian Ungureanu a fost respins de comisiile de politică externă ale Parlamentului.

Intelectual de Cotroceni- Cristian Preda

Profesor universitar, intelectual angajat public, Cristian Preda şi-a arătat ambiţiile de a trece de la catedră la rolul de politician. După ce la sfârşitul deceniului trecut a deţinut funcţia de consilier prezidenţial pentru politică internă la Preşedinţia României, Preda intrase într-un relativ con de umbră, în mandatul Guvernului Adrian Năstase.

În martie 2007, Cristian Preda a fost numit în funcţia de consilier la Departamentul de Educaţie şi Cercetare al Administraţiei Prezidenţiale, organizând activitatea Comisiei Prezidenţiale pentru educaţie şi cercetare, negociind cu sindicatele din învăţămînt şi mediind instituţional între actorii implicaţi în reforma educaţiei.

De aici la înrolarea sa în PDL nu a mai fost decât un pas şi, la începutul lui 2009, Preda devine membru al partidului, fiind propulsat pe locul 4 al listei pentru PE.

Marian-Jean Marinescu

Fost prefect şi ales deputat în 2004, Marian-Jean Marinescu a preferat să-şi construiască o carieră politică la nivel european. A plecat ca observator la PE în 2005, iar după aderarea României la UE, în 2007, a devenit vicepreşedintele grupului Partidului Popular European, cel mai influent în Parlamentul celor 27.

Printre priorităţile sale se regaseşte politica de vecinătate în care România poate juca un rol important, fiind la frontieră cu ţări din Balcani, dar şi cu Republica Moldova, care aspiră la statutul de membru UE.

Şeful Elenei Băsescu la PE- Iosif Matula

A fost preşedinte al Regiunii de Dezvoltare Vest, al Consiliului Judeţean Arad şi viceprimar al oraşului Chişineu Criş. De la începutul anului este europarlamentar, iar la cabinetul său de la Bruxelles o are ca stagiară pe fiica preşedintelui Traian Băsescu, Elena. Două lucruri înţelegem din frazele anterioare: Iosif Matula are experienţă administrativă şi fler politic. După ce la alegerile europarlamentare din 2007, a candidat pe listele PD de pe poziţia a 13-a, Matula îşi vede răsplătită fidelitatea cu “plecarea” de pe un nesperat loc 6 la cursa electorală de anul acesta.

Sebastian Bodu-fiscul şi justiţia 

La începutul lunii aprilie, magistraţii Judecătoriei Sectorului 5 au dat undă verde procurorilor pentru urmărirea penală a fostului şef al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), PDL-istul Sebastian Bodu. El este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în urma unei plângeri depuse de Paul Coman, lider sindical al angajaţilor din ANAF. Coman susţine că Bodu s-ar fi folosit abuziv de prerogativele funcţiei avute pentru a-l detaşa din postul de consilier clasa 1, pe care îl ocupa în cadrul Agenţiei, într-o funcţie la Administraţi Finanţelor Publice a sectorului 1. Sebastian Bodu este obişnuit cu campanile electorale întrucât în vara lui 2008 a vrut  să îi ia locul lui Marian Vanghelie la Primăria sectorului 5. A reuşit chiar să intre în turul doi de scrutin, însă primarul “care este” s-a dovedit a fi mai versat.

Provenit din mediul bancar, Sebastian Bodu a fost numit la conducerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală cu sprijinul PD. Însă, în ianuarie 2007, a fost demis din fruntea ANAF de către Tăriceanu după ce a atacat o serie de decizii ale Guvernului. El a declarat într-un interviu că ministrul Finanţelor Sebastian Vlădescu a menţinut taxa pentru primă înmatriculare, deşi fusese avertizat în legătură cu poziţia Comisiei Europene. De asemena, el critica introducerea taxei pe viciu şi acuza “lipsa de voinţă” a partenerilor de guvernare ai PD în ceea ce priveşte Agenţia Naţionala de Integritate.

Petru-Constantin Luhan

Anul trecut, Petru Luhan a candidat pentru postul de administrator public al judeţului Suceava şi l-a obţinut. Presa locală a speculat intens cu privire la motivele care l-ar împinge pe un tânăr să renunţe la un salariu de mii de euro ca manager financiar la Petrom pentru un post în administraţia publică. S-a descoperit, ulterior, că Petru Luhan este una dintre cele mai bine plătite persoane din administraţia publică suceveană. Tânărul în vârstă de 31 de ani ar ridica lunar peste 100 de milioane de lei vechi, net. “Bugetul ca o pradă” este o productie care nu mai mira insa pe nimeni in Romania. Susţinut puternic de eminenţa cenuşie a politicii PDL-iste din Suceava, Gheorghe Flutur, Luhan şi-a obţinut o poziţie eligibilă pe lista partidului pentru europarlamentare şi nu mai aşteaptă acum decât scrutinul din 7 aprilie care îl va trimite, aproape sigur, la Bruxelles.

Rareş Niculescu-protagonistul unei încăierări într-un bar clujean

După instalarea noul guvern la Palatul Victoria, Emil Boc ar fi vrut să îl numească pe Rareş Niculescu purtător de cuvânt al Executivului, asta pentru că cei mai lucraseră împreună şi la primăria din Cluj. Însă, la scurt timp după ce s-a scris în presă despre această numire, Niculescu a fost implicat într-un scandal într-un local din centrul Clujului. El şi cei doi prieteni care l-au însoţit au fost amendaţi cu câte 200 de lei, „pentru că au provocat scandalul şi au proferat expresii jignitoare la adresa celor din bar“.

Martorii incidentului au povestit pentru EVZ că Niculescu şi prietenii lui au sosit la local băuţi şi s-au arătat deranjaţi de faptul că nu au mai găsit locuri libere la niciuna dintre mese. De unde a rezultat şi încăierarea. Motiv pentru care Emil Boc a renunţat la a-l mai numi pe purtătorul de scandal într-o funcţie guvernamentală. Astfel, Rareş Niculescu a rămas în continuare deputat la Parlamentul European.

Fiica securistului de la Bruxelles -Oana-Elena Antonescu Elena Băsescu nu a fost singura odraslă promovată pentru Parlamentul European. Pe un loc semieligibil, respectiv pe 10, se află o Oana-Elena Antonescu, nimeni alta decât fiica lui Marin Antonescu, ex-consul la Bruxelles şi posesor de certificat de poliţie politică de la CNSAS.

Anonimă pe plan politic, dar cu un CV impresionant, Oana Antonescu îi datorează ascensiunea în partid tatălui şi relaţiei acestuia cu preşedintele Traian Băsescu.

Mezina preşedintelui Cea mai controversată prezenţă în PE rămâne cea a mezinei preşedintelui Traian Băsescu, Elena Băsescu. România reuşeşte astfel să îşi exporte cu brio unul dintre obiceiurile dâmboviţene, în contradicţie cu valorile şi mentalităţile europene-politica, această minunată afacere de familie. Cârcotaşii care nu reuşesc să identifice "calităţile" ce o recomandă pe EBA pentru PE ar putea fi puşi la zid acum, în condiţiile în care românii au legitimat prin votul lor candidatura fiicei preşedintelui. E drept, doar 3-4 la sută din cei 27% de români care au găsit motivaţia necesară pentru a merge până la secţia de votare. 

Pesediştii au obţinut 11 mandate în scrutinul de ieri, iar candidaţii care vor fi trimişi la Bruxelles sunt: Adrian Severin, Rovana Plumb, Ioan Mircea Paşcu, Adriana Ţicău, Daciana Sârbu, Corina Creţu, Victor Boştinaru, SAbin Cutaş, Cătălin Sorin Ivan, Ioan Enciu şi Viorica Dăncilă. Adrian Severin şi spionii Fostul ministru de Externe, Adrian Severin, a rămas în conştiinţa publică prin celebra sa listă, despre care vorbea în 1997. „Lista lui Severin” cuprindea o listă cu spioni străini care activau pe plaiurile autohtone. Societatea a intrat în priză, politica a clacat, media a sărit ca arsă. A venit însă şedinţa CSAT, prezidată de Emil Constantinescu, care urma să se pronunţe asupra declaraţiilor şefului diplomaţiei române. Când, de fapt, decizia fusese deja luata: Sacrificarea solului. Adrian Severin urma să părăsească Externele.

El a fost nominalizat de publicaţia „European Voice” la premiul „Parlamentarul European al Anului”. Alături de el, se află eurodeputatul francez din Partidul Popular European Creştin Democrat (PPE-DE), Alain Lamassoure. Împreună s-au ocupat de distribuirea locurilor în PE, unul dintre cele mai importante dosare ale ultimilor ani.

Rovana Plumb, protejata lui Năstase 

Pe Rovana Plumb o cunoaşteţi din perioada 2000-2004 când a deţinut funcţia de Preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor. În ultimii patru ani, a fost şi reprezentanta Organizatiei de Femei a PSD, fiind promovată de Adrian Nastase. În competiţia pentru această funcţie, Rovana Plumb s-a duelat cu protejata lui Mircea Geoană, Ana Birchall, dar a avut câştig de cauză din moment ce Adrian Nastase încă mai deţinea frâiele partidului. După ce Năstase şi-a pierdut influenţa în partid, Rovana a trecut în barca lui Mircea Geoană. Iar pentru a ajunge pe listele pentru Parlamentul European, în 2007, a fost nevoită să renunţe la funcţia de vicepreşedinte al partidului.

Ioan Mircea Paşcu şi sănătatea ziariştilor Ioan Mircea Paşcu este unul dintre liderii PSD din grupul de susţinere al lui Ion Iliescu. Mininistru al Apărării în timpul Cabinetului Năstase, el a intrat în conflict cu jurnaliştii. Pe fondul unei relaţii tensionate între PSD şi presă, ministrul a venit cu o iniţiativă legislativă prin care cerea impunerea unor reguli extrem de stricte în materie de drept la replică. La acea dată, iniţiativa sa a stârnit un mare scandal, scandal ce a fost amplificat printr-un comunicat de presă în care demnitarul PSD le transmitea ziariştilor "să aibă grijă de sănătatea lor".

Ca ministru al Apărării, Paşcu şi-a legat numele de intrarea României în NATO, însă, în acelaşi timp, perioada când a deţinut acest portofoliu a coincis şi cu o scădere sensibilă a încrederii populaţiei în instituţia Armatei.

Pila lui Dan Nica

Silvia Ţicău este unul dintre social-democraţii promovaţi de Dan Nica, preşedintele Organizaţiei Judeţene PSD Galaţi, locul pe euroliste, în 2007, datorându-i-se acestuia. În timpul mandatului de senator, Silvia Ţicău nu a fost tocmai vizibilă.

Ea nu s-a remarcat nici pozitiv, nici negativ în lumea politică. În Parlamentul European, a fost iniţiatoarea unui raport votat de eurodeputaţi, care reglementează reabilitarea termică a clădirilor.

Fiicele şi soţiile PSD-ului

Daciana Sârbu este identificată de opinia publică mai mult dintr-o perspectivă relativ mondenă, deşi este o prezenţă feminină discretă. Ea este identificată drept fiica lideruluiu PSD Ilie Sârbu şi soţie a ministrului Victor Ponta, mai puţini fiind cei care cunosc activitatea acesteia în parlamentul naţional sau în cel european.

Relaţia dintre Daciana şi tatăl său, Ilie Sarbu, senator PSD, a fost marcată de tensiuni. După ce tatăl a suferit un accident la vânătoare, Daciana a decis să iniţieze un proiect pentru interzicerea vânătorii în ţarcuri, care a fost respins la Senat.

În ceea ce priveşte activitate de până acum de eurodeputat, amendamentele Dacianei Sârbu au vizat, în principal, reglementari privind comercializarea produselor biodestructive, măsuri de protecţie pentru ecosistemele marine fragile şi reducerea emisiilor de dioxid de carbon în ţările membre, protejarea resurselor de apă, dar şi aspecte legate de protecţia sociala cum ar fi crearea unor politici care să acorde asistenţă pentru îmbunătăţirea stării mentale a copiilor cu părinţi emigraţi, sau care să apere drepturile persoanelor cu dizabilităţi de învăţare şi/sau cu tulburări psihice, precum şi reglementări privind donarea şi transplantul de organe.

Purtătorul de vorbe al lui Iliescu

Corina Cretu a fost jurnalist la începutul anilor ’90, până când a fost observată de preşedintele de atunci al României, Ion Iliescu. Şi pentru că articolele sale publicate în cotidiane precum „Azi”, „Cronica Română”, „Curierul Naţional” erau pro-FSN-iste, Iliescu a luat-o sub aripa sa protectoare, transformând-o în omul lui de încredere. Astfel că, din 1992, a fost numită purtător de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale şi a rămas în acel post până când Iliescu a pierdut în cursa pentru Cotroceni din 1996 în favoarea lui Emil Constantinescu.

În 1996, însă, a reuşit să obţină un loc în Senatul României, apoi unul în Parlamentul European şi acum candidează pentru un nou mandat în PE. Şi toate acestea pentru că i-a fost credincioasă lui Ion Iliescu.

Tehnocratul PSD- Victor Boştinaru Victor Boştinaru poate fi considerat un tehnocrat în materie de politică externă. Boştinaru este apreciat pentru păstrarea legăturilor partidului cu Internaţionala Socialistă şi cu Partidul Socialist European. Chestiunile de bucătărie internă care au dus la aderarea PSD-ului la cele două partide internaţionale au fost realizate de Victor Boştinaru. Astfel, el a fost reprezentant al PSD la Grupul de Coordonare al

Partidului Socialiştilor Europeni (din 2004) şi la Comitetul Internaţionalei Socialiste pentru Europa de Sud-Est (din 2004); delegat al PSD la Consiliul Internaţionalei Socialiste (Geneva 2007 şi Atena 2006), la Congresul Partidului Socialiştilor Europeni (Bruxelles 2004 şi 2006), la Consiliul Internaţionalei Socialiste (Madrid 2004, Roma 2003, Casablanca 2002 şi Santo Domingo 2001). Ca deputat în Parlamentul de la Bucureşti, Boştinaru a condus Comisia de politică externă.

Conservatorii au şi ei un loc în PE- Sabin Cutaş

În timpul mandatului în Senatul României, Sabin Cutaş a fost vicelider al grupului parlamentar PC, până în septembrie 2007, moment în care a fost numit lider al acestuia. Ca senator, a făcut parte din trei comisii permanente: economică, de industrii şi servicii, pentru politică externă şi pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă. S-a implicat, în acelaşi timp, în două comisii de anchetă, una care a avut drept scop investigarea condiţiilor de legalitate privind privatizarea “Petrom”, iar cealaltă investigarea şi clarificarea legată de conturile lui Nicolae Ceauşescu.

El a ajuns pe lista alianţei PSD+PC la europarlamentare după ce Codruţ Sereş, Secretar General al PC, şi Daniela Popa, preşedintele PC, au renunţat la ideea de a obţine un mandat de cinci ani în Parlamentul European.

Anonimul Cătălin Sorin Ivan

Vicepreşedinte al organizaţiei Tineretului Social Democrat - TSD-Naţional, Cătălin Sorin Ivan, responsabilitatea sa în cadrul acesteia este legată de relaţiile externe. Fost consilier local, în Iaşi, până la alegerile locale din iunie 2008, activitatea sa politică a început în 2002, când a intrat în PSD.

La numai un an de la debutul său politic a devenit vicepreşedinte filialei TSD Iaşi, iar din 2006 a fost numit preşedinte al organizaţiei.

În aprilie 2005, a intrat în Consiliul Judeţean al filialei PSD din Iaşi, în acelaşi an fiind numit Secretar al Departamentului pentru Educaţie, Cercetare, Tineret şi Sport al PSD.

De la iubite şi fiice la fraţi şi surori

Ioan Enciu este fratele Aurei Vasile, aflată la al treilea mandat de deputat în Parlamentul României. Chiar dacă nu are experienţă la nivel european, Ioan Enciu menţionează că în timpul mandatului de viceprimar a lucrat la proiectele cu finanţare europeană ale primăriei Capitalei.

“Dintre acestea, cele mai importante la care am lucrat personal au fost: staţia de epurare Glina, îmbunătăţirea sistemului de

transport al energiei termice în Bucureşti, modernizarea sistemului de transport auto şi electric în Bucureşti. Şi multe altele”, mai precizează candidatul.

Politica şi cutremurele

Candidata PSD la europarlamentare, Viorica Dăncilă, are o experinţă de doar câteva luni în Parlamentul European, obţinând mandatul pe 21 ianuarie 2009. La alegerile din 2007 aceasta a ocupat locul 22, însă, prin alegerile europarlamentarilor Titus Corlăţean şi Cătălin Nechifor, în Parlamentul României, în noiembrie 2008, aceasta a reuşit să ajungă în acest an în PE. La alegerile din acest an Viorica Dăncilă ocupă locul 11. În scurta carieră de europarlamentar, Dăncilă a adresat o întrebare în PE, legată de politica UE cu privire la cutremure, respectiv acţiunile întreprinse de către Comisie, ca urmare a recentului cutremur în Italia.

Liberalii au prins cinci locuri: Norica Nicolai, Adina Vălean, Renate Weber, Ramona Mănescu şi Cristian Buşoi. Norica Nicolai, mapa profesională a unui procuror  şi nepotismul

Liberală cu vechime în partid, Norica Nicolai are la activ două eşecuri recente. Odată a ratat funcţia de ministru al Justiţiei, pe vremea Cabinetului Tăriceanu, din cauza opoziţiei preşedintelui Băsescu. La acea dată, nominalizarea ei a generat un veritabil scandal public, preşedintele Băsescu refuzând să semneze decretul de numire. Iniţial, şeful statului a utilizat ca argument controversatul episod al nepoatei, din Senatul României. Concret, nepoata Noricăi Nicolai a fost surprinsă de camerele de filmat în timp ce vota în locul senatoarei liberale. Băsescu nu s-a oprit aici, în condiţiile în care Tăriceanu insista să o susţină pe Nicolai. Într-un mod calificat de PNL ca fiind vecin cu parcticile securiste, şeful statului a recurs pentru prima oară la un gest discutabil-el a prezentat public "dosarul" de procuror al Noricăi Nicolai.

Nicolai a ratat şi intrarea în Parlamentul naţional, în toamna lui 2008. Deşi a obţinut primul loc în colegiul uninominal, cu peste 40% din voturi, Nicolai nu a prins un loc de parlamentar, din cauza mecanismului de redistribuire a mandatelor. Plasarea sa pe primul loc al listei PNL a fost percepută ca o răsplată pentru sprijinul oferit lui Crin Antonescu la congresul partidului, din martie a.c.

Adina Vălean şi viitoarele soţii

Cotată ca unul dintre europarlamentarii români cu o bună prestaţie la PE în mandatul precedent, Adina Vălean a fost atacată de către fostul ministru de externe, liberalul Adrian Cioroianu. Supărat că nu a obţinut un loc eligibil, Cioroianu a demisionat din PNL şi, într-un gest discutabil, el l-a acuzat pe Antonescu că şi-a plasat viitoarea soţie pe liste, nefiind cu nimic mai presus de preşedintele Băsescu, care şi-a promovat fiica.

Adina Vălean a fost aleasă europarlamentar în noiembrie 2007, ea fiind selectată pentru un post eligibil de către poreşedintele de atunci al PNL, Călin Popescu Tăriceanu. Adina Vălean a reuşit să impună de curând la nivelul Parlamentului European un raport în ceea ce priveşte scăderea tarifelor de roaming. Europarlamentarul liberal Adina Vălean este din 25 aprilie 2007 vicepreşedinte al grupului ALDE (Alianţa Liberalilor şi a Democraţilor din Europa) din Parlamentul European.   Renate Weber şi foştii oameni ai lui Băsescu 

Intrarea Renatei Weber pe scena politică s-a produs odată cu euroalegerile din 2007, alături de PNL. Gestul ei de a se orienta către liberali a fost interpretat ca o sfidare la adresa lui Traian Băsescu, în condiţiile în care a fost în echipa de consilieri ai acestuia, încă de la începutul mandatului.

La fel ca şi Adriana Săftoiu, Renate a părăsit Administraţia Prezidenţială în favoarea principalilor adversari politici ai şefului statului. Weber a fost avocatul PNL în mai multe procese de la Curtea Constituţională, în litigiile dintre Guvern şi Palatul Cotroceni.   

Ramona Mănescu şi tinerii  din PNL

Ramona Mănescu, candidatul PNL de pe locul patru al listei pentru europarlamentare, a intrat în rândurile liberalilor de la 18 ani, adică din februarie 1990.

Ea a fost declarată europarlamentarul anului 2008 şi este soţia deputatului Rareş Mănescu, unul dintre coordonatorii campaniei electorale a PNL.

Medicul Cristian Buşoi

Medic de profesie, Cristian Buşoi a fost liderul studenţilor liberali din Timişoara, pe perioada în care era student la medicină. De acolo a fost propulsat pe lista de candidaţi a PNL pentru Camera Deputaţilor, în 2004, şi ca urmare a prieteniei sale cu grupul Tăriceanu.  În prezent, Cristian Buşoi este deputat european, el înlocuindu-l pe Adrian Cioroianu, după ce acesta a fost desemnat ministru de Externe.

Deşi un apropiat al grupării Tăriceanu, Buşoi a reuşit să obţină simpatia noii conduceri a partidului. Ca urmare, după congresul PNL din martie, el a fost ales preşedinte al organizaţiei PNL Timiş.

Tribunul şi ciobanul, un tandem pentru Europa Corneliu Vadim Tudor va ajunge în Parlamentul Eruopean, fiind salvat de la decesul politic dâmboviţean de către cel cu care, până nu demult, făcea schimb de înjurături. Preşedintele PRM a făcut tandem cu oierul Gigi Becali, speculând electoral postura de victimă a sistemului juridic în care s-a plasat finanţatorul Stelei.

Aşa-zisul "tribun" este una dintre cele mai colorate prezenţe de pe scena politică post-decembristă, fiind cunoscut prin discursul cu accente naţionalist-extremiste, ca şi prin invectivele pe care le lansează cu lejeritate la adresa altor figuri publice, atât la nivelul discursului public, cât şi prin revista România Mare.

Generator de circ în Parlamentul naţional, acolo unde nu ezita să se dueleze cu anumiţi colegi, folosind ca armă pastilele de rudotel, C.V.Tudor a cunoscut un veritabil declin.

Prezent de aproape 20 de ani în atenţia publicului, cea mai bună performanţă a sa a fost finala cu Ion Iliescu pentru preşedinţie, în 2000. Sub ameninţarea extremismului, românii au fost nevoiţi atunci să îl aleagă pe Iliescu pentru un nou mandat.

Dintre marile "realizări" ale lui Vadim, din ultima vreme, se numără spectacolul pe care l-a oferit cu ocazia condamnării comunismului de către Băsescu, în cadrul unei şedinţe reunite ale Parlamentului. La testul votului uninominal, din toamana anului trecut, PRM a rămas în afara Parlamentului naţional.

Salvarea a venit din partea lui Becali, pe care Vadim l-a invitat să candideze alături de le pentru PE.   

Schimbarea s-a produs în luna aprilie, când, aflat în spatele gratiilor, CV Tudor i-a “întins o mână de ajutor” şi i-a propus să intre în cursa electorală alături de el. S-a lăsat convins de mama sa, după cum a mărturisit, însă, Gigi Becali a declarat că aceasta este ultima sa luptă în politica românească. Aceste decizii le-a luat în arestul Direcţiei de Cercetări Penale, unde a ajuns mânat de dorinţa de a-şi face dreptate singur după ce i-a fost furată maşina.

Gigi Becali a intrat în politica românească, după ce s-a impus în viaţa publică în urma succesului înregistrat în afaceri şi ca patron al clubului Steaua. Ascensiunea sa s-a produs prin intermediul apariţiilor mediatice, îndeosebi ca invitat al lui Dan Diaconescu la OTV. În 2003 a preluat conducerea Partidului Noua Generaţie, formaţiune creată anterior de Viorel Lis.

Al treilea mandat pentru PRM i-ar reveni lui Ciprian Claudiu Tănăsescu, fiul lui Dan Claudiu Tănăsescu, care fusese exclus din PRM în martie 2007. Fost senator al PRM şi patron al postului Cosmos TV, Tănăsescu senior a fost prins că a votat de două ori la moţiunea simplă prin care se cerea demisia ministrului Justiţiei, Monica Macovei.

UDMR va trimite la Parlamentul European tot trei europarlamentari: Laszlo Tokes, Iuliu Winkler şi Sogor Csaba. Laszlo Tokes - de la independenţă la revenirea în UDMR

În 2007, Laszlo Tokes a candidat ca independent pentru un loc în Parlamentul European, după o serie de dispute cu UDMR şi Marko Bela, şi a reuşit să convingă electoratul. Acum este membru al Grupului Verzilor/Alianţa Liberă Europeană din PE. De numele lui Laszlo Tokes, ca episcop al Eparhiei Reformate de Piatra Craiului, se leagă debutul revoluţiei din 16-17 decembrie 1989, din Timişoara.

Imediat după Revoluţie, Laszlo Tokes a fost ales episcop reformat de Oradea. De asemenea, a fost ales preşedinte de onoare al Uniunii Democratice a Maghiarilor din România.Prin unele declaraţii ale sale, de orientare naţionalistă, Laszlo Tokes a pierdut o parte din simpatia de care se bucura în opinia publică românească imediat după Revoluţia română din 1989. În 2001 a fost sancţionat cu “mustrare scrisă” de către conducerea UDMR. Ulterior, s-a îndepărtat de această organizaţie, fiind unul din susţinătorii Uniunii Civice Maghiare.

Un ministru la PE - Iuliu Winkler

Înscris în anul 1991 ca membru al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), Iuliu Winkler a fost parlamentar şi ministru.

În urma alegerilor din noiembrie 2000, Iuliu Winkler a fost ales ca deputat de Hunedoara pe listele UDMR )Uniunea Democrată Maghiară din România). În această calitate, el a fost membru în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, unde a deţinut şi funcţia de secretar (aprilie - decembrie 2004), precum şi membru în Comisia Parlamentului României pentru Integrare Europeană (noiembrie 2003 - decembrie 2004).

La data de 29 decembrie 2004, Iuliu Winkler a fost numit în funcţia de ministru delegat pentru comerţ în cadrul Guvernului Tăriceanu, fiind propus de către UDMR ca membru al Guvernului. Cu ocazia restructurării guvernului din data de 5 aprilie 2007, funcţia de Ministru delegat pentru comerţ (aflată în cadrul Ministerul Economiei şi Comerţului) a fost desfiinţată. El a fost desemnat de catre UDMR pentru a ocupa funcţia de secretar de stat în Ministerul pentru IMM-uri, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale.

Sogor Csaba şi boicotul Zilei Naţionale

Sogor Csaba este cel care în 2001 le-a cerut maghiarilor să nu participe la manifestările de Ziua Naţională a României sau măcar să poarte o banderolă neagră pe braţ, în semn de doliu.

În august 2006, Sogor Csaba a declarat că a fost interogat de câteva ori de foşti securişti şi că a dat trei declaraţii despre relaţiile sale cu Laszlo Tokes. Cu toate acestea, el a primit mai multe decizii de la CNSAS că nu a avut dosar de colaborator sau informator al Scurităţii.

Două dintre declaraţii au fost scrise, potrivit lui Sogor, în limba română, în anul 1984. Prin acestea, el a fost obligat să arate că nu a complotat împotriva regimului comunist şi că nu a militat pentru alipirea Transilvaniei la Ungaria. Ultima dintre declaraţiile semnate de reprezentantul Uniunii dateaza din 1989.

Au contribuit: Roxana Preda, Alexandra-Livia Dordea, Ana Zidărescu, Cristina Botezatu, Vlad Stoicescu.