Președintele Macron a lansat o cruciadă în favoarea protecționismului, care pune sub semnul întrebării Piața Unică, cheia de boltă a Uniunii Europene.

Emmanuel Macron a ocolit Polonia în turneul său din 23 – 25 august prin țările Europei Centrale și de Est, deși Polonia reprezenta exact elementul cheie al planurilor președintelui francez în acest periplu.

Acasă, în Franța, Macron a suferit o prăbușire dramatică a popularității, ajungând după numai trei luni la o cotă de 38%. Pe acest fond, el a pregătit un pachet de reforme economice pentru această toamnă, care îi vor spori impopularitatea. Printre măsurile preconizate: simplificarea procedurilor de angajare și concediere. Centralele sindicale au anunțat deja mari mișcări de protest.

Pentru a-i potoli pe muncitorii francezi, Macron intenționează să ia o serie de măsuri în favoarea lor. Sau să pară că o face. Printre ele, modificarea Directivei UE privind muncitorii detașați, care reglementează condițiile în care persoanele dintr-o țară a Uniunii Europene pot lucra într-o altă țară membră.

Franța încearcă de multă vreme să stăvilească numărul persoanelor care vin să muncească în Occident pentru salarii mai mici și care plăteasc taxele aferente în țările lor de origine. Macron numește acest fenomen „dumping social” și o „trădare” a valorilor UE. Liderul francez cere limitarea perioadei de detașare la maximum un an, față de de doi în prezent, și salarii egale cu cele ale muncitorilor autohtoni.

„Piața unică europeană și libera circulație a forței de muncă nu trebuie să duc la o nivelare în jos a reglementărilor sociale”, a spus Macron miercuri în Austria. „Exact acest lucru alimentează populismul și erodează încrederea în proiectul european.”

Or, Polonia este cel mai mare obstacol în calea planurilor lui Macron. Din cei 1,9 milioane de muncitori detașați în țările UE, cei mai mulți sunt polonezi:circa 420.000 sunt polonezi, scrie Politico, citând date ale Comisiei Europene.

Aceștia lucrează mai ales în construcții, iar destinațiile lor favorite sunt Franța, Austria și Germania. Deși muncitorii detașați reprezintă numai 1% din forța de muncă a UE, ei sunt niște țapi ispășitori perfecți pentru guvernele occidentale și erorile lor economice. Mai ales în Franța, unde rata șomajului a ajuns la 9.6%.

Polonia se opune unei schimbări radicale a Directivei, care ar afecta un mare număr dintre cetățenii ei. Ceea ce nu face să sporească tensiunile cu Bruxelles-ul, care acuză regimul conservator de la Varșovia de derapaje de la democrație.

Or, tocmai aceste tensiuni ar putea să-i ușureze misiunea lui Macron. Înainte de a ajunge la București, acesta s-a întâlnit premierii din Cehia și Slovacia, încercând să submineze legăturile acestor țări cu Polonia, în cadrul Grupului Vișegrad, care mai include și Ungaria. Și se pare că a reușit, primind promisiuni că planurile sale vor fi sprijinite de Praga și Bratislava.

În schimbul sprijinului, Macron a manifestat înțelegere față reticențele Cehiei și Slovaciei de a accepta imigranți. „Nu este treaba mea să spun câți imigranți ar trebui trimiși în Slovacia”, a declarat el.

Relațiile dintre Paris și Varșovia s-au răcit dramatic după ce anul trecut guvernul polonez a renunțat pe neașteptate la un contract de achiziționare a unor elicoptere Airbus în valoare de 3,2 miliarde de euro. (Spre deosebire de România, care, cu ocazia vizitei lui Macron, a anunțat cumpărarea unor astfel de aparate.)

La acuzațiile Parisului, Varșovia a răspuns tăios: „Francezii au învățat să mânânce cu furculița grație polonezilor”, a spus ministrul polonez al Apărării.

Franța este îngrijorată și de intenția guvernului polonez pro-catolic de a înăspri reglementările privind ziua liberă de duminică, fapt care va afecta numeroasele lanțuri de magazine franceze care operează în această țară.

Izolarea Poloniei în plan european crește: principalul său aliat, Marea Britanie, se pregătește să iasă din UE; relațiile cu Germania sunt tot mai reci, după ce Varșovia a cerut Berlinului să-i plătească daune pentru ocupația și crimele naziste; Trilaterala Weimar (Polonia – Germania – Franța) șchioapătă: anul acesta nu este programată nici o întâlnire a celor trei lideri.

Colac peste pupăză, recenta vizită a lui Trump, considerat de UE ca un inamic, a constituit un nou prilej pentru Polonia de a-și manifesta dorința pentru o relație privilegiată cu Statele Unite.

Cu puținii prieteni europeni rămași, Poloniei îi va veni greu să blocheze planurile lui Macron, apreciază Politico. Totuși, impetuosul ministru polonez de Externe, Witold Waszczykovski, declara joi: „Economia Franței este incapabilă să concureze cu economiile puternice din multe țări europene, inclusiv cea poloneză”, adăugând că Macron, în loc să sporească competitivitatea propriei economii, „caută să ne limiteze nouă posibilitățile de a acționa pe piața comună europeană”.

Nu este clar dacă planurile lui Macron de a modifica directiva europeană privind muncitorii detașați vor reuși. Miniștrii Muncii din statele membre UE se vor întâlni în octombrie pentru a discuta propunerile. Însă între țări persistă diferențe majore de opinie.

Indiferent de rezultat, Macron speră ca prin această ofensivă împotriva „instalatorului polonez” să tempereze spiritele încinse de acasă. El vrea să demonstreze că este gata să se pună în fruntea unei cruciade protecționiste, în interesul muncitorului francez.

Rămâne de văzut cum se împacă acest protecționism cu planurile sale de reformare și consolidare a Uniunii Europene, și mai ales dacă nu cumva „Piața Unică” nu va rămâne doar un concept golit de conținut. Așa cum au ajuns și cele de „Schengen” sau „Liberă Circulație”, după restricțiile de la frontiere adoptate în urma invaziei imigranților.