Un studiu recent privind comportamentul presei americane demonstrează că obsesia pentru diabolizarea lui Donald Trump are un efect de bumeran

55% din știrile despre administrația Donald Trump se concetrează pe problema relației cu Rusia. Pentru democrația americană, lucrul este cu atât mai tulburător cu cât un studiu realizat de Media Research Center demonstrează că o treime din știrile pe această temă se bazează pe surse anonime.

Această obsesie se manifestă în detrimentul altor subiecte, care ar putea fi de interes public. Mai puțin de un minut a fost dedicat reformei fiscale, așa cum o arată tabelul de mai jos.

Președintele CNN, Jeff Zucker, a fost încântat deoarece subiectul despre presupusa relație a lui Trump cu Rusia a făcut să explodeze audiențele. După materialele ce au avut ca subiect denuțarea de către președintele Trump a acordului de la Paris privind schimbările climatice, Zucker s-a adresat echipei sale: „Bună treabă, cu toții, cum ați acoperit acordul climatic, dar gata, s-a terminat.Să ne întoarcem la Rusia”, scrie Dreuz.

Îmboldit de audiențe și de comnpetiția cu celelalte canale, mai ales programul de pe ABC World News Tonight, CNN a exagerat. Trei ziariști de investigații au fist dați afară pentru că au difuzat știri false și CNN a fost forțat să retragă un articol care făcea în mod intenționat fals legătura între o companie de investiții rusă și apropiați ai lui Trump.

John Bonifield, producător senior la CNN, și-a exprimat îndoieli față de veridicitatea istoriei: „Nu am văzut nici o dovadă clară care să arate că președintele a comis o infracțiune”, fiind înregistrat cu camera ascunsă de Project Veritas.

Această declarație se coroborează cu cea a vicepreșdintelui comisiei de Informații din Senat, democratul Mark Warner, care a afirmat că comisia nu a descoperit nimic scandalos în investigațiile privind implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale sau legături ale Moscovei cu campania electorală a lui Trump.

O modalitate prin care poți să recunoști o isterie în masă este că oricine nu crede este acuzat că face parte din complot. Există un motiv pentru această isterie, susține Dreuz. Democrații nu și-au revenit după înfrângerea din 8 noiembrie în alegerile prezidențiale. Acestea erau considerate o formalitate pentru Hillary Clinton.

Acum, baza democraților este umflată de așteptarea că în final tot se va găsi vreo dovadă a relațiilor lui Trump cu Rusia, care să explice înfrângerea favoritei lor.

Nici audierea fostului șef al FBI în Congres, nici depoziția procurorului general Jeff Sessions nu le-au descurajat așteptările.

Amcheta privind relația cu Rusia are un efect de bumerang asupra democraților. Un sondaj realizat de Harvard – Harris demonstrează că majoritatea americanilor consideră că investigația privind relația cu Rusia dăunează imaginii țării în străinătate. Americanii și-ar dori să vadă Congresul că se concentrează mai degrabă asupra reformei în sănătate, terorismului, securității naționale, economiei, slujbelor.

Cinci alegeri parțiale au pierdut democrații. Jon Ossof a pierdut alegerile în Georgia, deși a reulit să adune 60 de milioane de dolari, din donații, majoritatea din afara statului, inclusiv de la celebrități de la Hollywood. Într-un moment rar de sinceritate, New York Times a titrat: „Democrații dau în clocot: Imaginea noastră e mai proastă decât a lui Trump”.