Editura Evenimentul si Capital

„După 30 de ani. Este posibilă o istorie a comunismului românesc?”

Autor: | | 1 Comentarii | 106 Vizualizari

Teme de discuție incitante la Congresul Național al Istoricilor Români de la Cluj-Napoca

Cea de-a treia zi a Congresului Național al Istoricilor Români - 27 august 2016 -  a continuat într-un ritm susținut, concretizat într-un număr de 14 secțiuni, cinci prelegeri în plen, patru mese rotunde și lansarea a opt publicații.

Prelegerile în plen, susținute de istorici reputați (prof. univ. Dr. Gheorghe Iacob, acad. Marius Porumb, prof. Univ. dr. Ioan Drăgan, prof. univ. dr. Ioan Scurtu etc.) au abordat subiecte referitoare la chestiuni de istorie modernă și contemporană, la istoria artei, la rolul arhivelor în cercetarea istorică.

Discuții libere la mese rotunde

În cadrul meselor rotunde s-au discutat subiecte dintre cele mai variate: rolul marilor căi de navigație în istoria românilor („Marea Neagră și Dunărea de Jos în istoria românilor” – organizator dr. Sergiu Iosipescu, de la Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară, respectiv „România și problema Dunării” – organizator prof. asoc. Alexandru Ghișa de la Universitatea Babeș-Bolyai); dificultățile ridicate de studierea epocii comuniste („După 30 de ani. Este posibilă o istorie a comunismului românesc?” – organizator dr. Radu Preda, președintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc); aspecte referitoare la viața unor minorități („Parohia în Transilvania Medievală: perspective asupra vieții religioase, administrative și culturale în cadrul comunităților de coloniști germani” – organizator dr. Adinel Dincă de la Universitatea Babeș-Bolyai); rolul și importanța regimentelor grănicerești în istoria Transilvaniei („Moștenirea istorică și istoriografică a regimentelor de graniță din Transilvania și Banat” – organizatori dr. Ioan Bolovan și dr. Vlad Popovici de la Universitatea Babeș-Bolyai). Formatul caracteristic meselor rotunde a permis discuții și luări de poziții menite să contribuie la clarificarea unor aspecte insuficient cunoscute ale temelor discutate.

Accentul pe teme actuale

Activitatea derulată în cadrul secțiunilor a cuprins peste o sută de prezentări, pe teme deosebit de diverse, care ilustrează o parte dintre subiectele cele mai actuale ale cercetării istorice românești. Au fost discutate subiecte ținând de metodologia cercetării (în secțiuni precum „Arheologie, istorie și informatică în cercetarea monumentelor ecleziastice medievale - ArhInMed”, sau „Edițiile critice, încotro? Necesități, norme și principii de editare”), de istoria culturală („Reclama prin istorie – Istoria prin reclamă. Noi perspective asupra istoriei României în secolul al XX-lea”), de istoria juridică („Raportul dintre cadrul politico-istoric și cadrul juridic în istoria românilor”), de istoria politică („Evoluția statului român în secolele XIX-XX”). N-au lipsit teme dintre cele mai actuale („Abordări contemporane ale istoriei construcției europene”), sau din istoria recentă („Orașele din România în anii regimului comunist”).

Un loc important a revenit secțiunilor dedicate Primului Război Mondial, situația firească în anii aceștia în care este comemorat centenarul scurs de la acele evenimente („Memoria colectivă a Marelui Război”, respectiv „Propagandă, mobilizare și implicarea populației în Primul Război Mondial” etc.).

La fel ca în primele zile de congres, și cea de-a treia zi a oferit atât specialiștilor, cât și publicului larg interesat de istorie, o gamă largă de subiecte, mergând de la aspecte de detaliu până la teme ample, de la istoria politică, la cea culturală, socială, ecleziastică, a familiei etc.




Alte articole din categoria: Fapt divers

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate